Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 222 din 24 martie 2008
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Acte care fac referire la acest act: | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 5 din Codul de procedură penală
Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorMarinela Mincă – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 5 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ionel Dragomir în Dosarul nr. 15.981/1/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.La dosar, Asociaţia Proiect Semper Fidelis, care promovează realizarea protecţiei avertizorului în interes public, a transmis prin fax o cerere de intervenţie.Reprezentantul Ministerului Public se opune admiterii cererii de intervenţie.Asupra cererii formulate în prezenta cauză Curtea constată că au calitate de părţi doar Ionel Dragomir şi Gheorghe Fulga. Aşa fiind, Curtea urmează a respinge cererea formulată de asociaţia de mai sus, deoarece nu are calitate de parte în cauză şi nici nu poate fi introdusă ca atare direct în faţa instanţei de contencios constituţional, aceasta din urmă fiind ţinută de cadrul procesual fixat de instanţa de drept comun. În caz contrar, Curtea şi-ar depăşi competenţa, intrând în sfera de aplicare a dispoziţiilor incidente unei cauze.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 20 septembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 15.981/1/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 278^1 alin. 5 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ionel Dragomir în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva soluţiei de netrimitere în judecată dispuse de procuror.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 20 referitoare la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justiţie, ale art. 131 alin. (1) referitoare la rolul Ministerului Public în activitatea judiciară şi ale art. 132 referitoare la Statutul procurorilor, deoarece poziţia ierarhică a procurorului de şedinţă nu este nici egală, nici superioară procurorului a cărui soluţie este contestată şi, prin urmare, se poate naşte o bănuială legitimă de imparţialitate cu privire la conduita procurorului de şedinţă, care, aflat într-o poziţie oarecum ingrată, nu are tăria de a comenta, critica sau de a cere desfiinţarea unei soluţii aparţinând unui procuror aflat pe o poziţie ierarhică superioară. Aşa fiind, nu se poate menţine un echilibru just cu respectarea obligaţiei constituţionale de protecţie a drepturilor procesuale ale cetăţeanului în cauză.În opinia autorului, este necesar ca legea organică să instituie o procedură echitabilă, aflată deasupra oricărei bănuieli, prin care instituţia plângerii prevăzute de art. 278^1 din Codul de procedură penală să asigure participarea la şedinţă a unui procuror situat pe o poziţie ierarhică egală sau superioară celui care a emis actul contestat.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 alin. 5 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Plângerea în faţa judecătorului împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, care au următorul conţinut: "La judecarea plângerii, prezenţa procurorului este obligatorie."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la aceleaşi prevederi. Astfel, prin Decizia nr. 575 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 10 iulie 2007, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 5 din Codul de procedură penală. Cu acel prilej s-a reţinut că participarea procurorului la activitatea judiciară este de esenţa instituţiei Ministerului Public, prevăzută expres în art. 131 alin. (1) din Constituţie, în conformitate cu care, în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.Principiul subordonării ierarhice, specific Ministerului Public, nu contravine principiului constituţional al imparţialităţii şi nu este de natură să îl împiedice pe procurorul care participă la judecarea plângerilor formulate în baza art. 278^1 din Codul de procedură penală să fie imparţial atunci când plângerile sunt îndreptate împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor date de superiorul său ierarhic, întrucât în sistemul nostru juridic, la fel ca în toate sistemele în care funcţionează instituţia Ministerului Public, procurorul este liber să prezinte instanţei de judecată concluziile pe care le consideră întemeiate potrivit legii şi ţinând seama de probele administrate în cauză.Această limită a subordonării ierarhice este consacrată expres în art. 67 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. În acelaşi sens, potrivit art. 64 din legea amintită, în soluţiile dispuse procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege, şi are posibilitatea să conteste la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 5 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ionel Dragomir în Dosarul nr. 15.981/1/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 februarie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru––