DECIZIE nr. 199 din 10 februarie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (5), (6) şi (7) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorIngrid Alina Tudora – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (5), (6) şi (7) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Lucian Eugen Şipoteanu şi Magdalena Şipoteanu în Dosarul nr. 2.300/2/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 26 ianuarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.300/2/2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (5), (6) şi (7) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Lucian Eugen Şipoteanu şi Magdalena Şipoteanu într-o cauză civilă având ca obiect obligare emitere act administrativ.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că textul de lege criticat este neconstituţional şi contravine dispoziţiilor constituţionale care reglementează dreptul de proprietate, întrucât prin procedurile stabilite de reglementarea criticată nu se acordă despăgubiri echitabile la preţul pieţei imobiliare, scopul urmărit prin evaluarea efectuată de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor fiind subevaluarea imobilelor.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate invocată este nefondată, dat fiind faptul că prevederile legale criticate sunt conforme cu dispoziţiile art. 44 din Constituţie.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 16 alin. (5), (6) şi (7), cuprinse în capitolul V – Procedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor din titlul VII, intitulat "Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv", al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, care prevăd:Art. 16: "(5) Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) şi (2), în care, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, după care acestea vor fi transmise, evaluatorului sau societăţii de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare.(6) După primirea dosarului, evaluatorul sau societatea de evaluatori desemnată va efectua procedura de specialitate şi va întocmi raportul de evaluare pe care îl va transmite Comisiei Centrale. Acest raport va conţine cuantumul despăgubirilor în limita cărora vor fi acordate titlurile de despăgubire.[…] … (7) În baza raportului de evaluare Comisia Centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare." … În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (3) potrivit cărora "Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire".Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile cuprinse în titlul VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, în acest sens fiind Decizia nr. 801/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 30 iulie 2008, Decizia nr. 1.210/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822 din 8 decembrie 2008, şi Decizia nr. 141/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 6 mai 2009.Astfel, Curtea a reţinut că prin textele de lege criticate este reglementată procedura administrativă pentru acordarea despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natură, rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Din examinarea prevederilor legale criticate, Curtea constată că acestea nu conţin nicio limitare a dreptului de proprietate privată, ci sunt norme care stabilesc pur şi simplu circuitul dosarelor, de la data înregistrării lor la Secretariatul General şi până la momentul emiterii deciziilor reprezentând valoarea măsurilor reparatorii prin echivalent, fără nicio referire la o eventuală plafonare a acestora. Aşa fiind, nu poate fi reţinută critica privind încălcarea dreptului de proprietate privată.Pentru stabilirea măsurilor reparatorii aferente imobilelor preluate abuziv, legiuitorul a stabilit mai întâi o etapă administrativă, necesară pentru analizarea şi stabilirea cuantumului final al acestora, raţiune pentru care a fost constituită Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, organ al administraţiei aflat în subordinea Cancelariei primului-ministru.Deciziile acestei comisii pot fi atacate de persoana îndreptăţită, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, numai la instanţa de contencios administrativ.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (5), (6) şi (7) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Lucian Eugen Şipoteanu şi Magdalena Şipoteanu în Dosarul nr. 2.300/2/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 februarie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește