DECIZIE nr. 196 din 14 aprilie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (2) din Legea nr. 122/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorFlorentina Baltă – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistent şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (2) din Legea nr. 122/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, excepţie ridicată de Casa Teritorială a Cooperativelor de Credit – Banca Populară de Economii din Bucureşti în Dosarul nr. 413/2002 al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prin mandatar Marian Bobeică şi asistat de doamna avocat Anişoara Stan, cu delegaţie depusă la dosar, precum şi celelalte părţi, reprezentate de acelaşi avocat.Reprezentantul autorului excepţiei solicită admiterea acesteia, întrucât consideră că textele de lege criticate, potrivit cărora organizaţiile cooperatiste de credit trebuie să renunţe la calea de atac prevăzută la art. 202 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 în vederea solicitării Băncii Naţionale a României a autorizării de funcţionare, încalcă dispoziţiile art. 21 şi 129 din Constituţie, referitoare la accesul liber la justiţie şi la folosirea căilor de atac.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, întrucât consideră că textele de lege criticate nu contravin prevederilor din Constituţie invocate ca fiind încălcate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin încheierea nr. 8.032 din 4 noiembrie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 413/2002, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (2) din Legea nr. 122/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit. Excepţia a fost ridicată de Casa Teritorială a Cooperativelor de Credit – Banca Populară de Economii într-o cauză având ca obiect recursul declarat de această instituţie împotriva Hotărârii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României nr. 172 din 27 noiembrie 2001 privind respingerea cererii colective de aprobare a reorganizării organizaţiilor autonome de credit cooperatist, schimbarea statutului juridic al acestora, constituirea reţelei şi casei centrale „Creditul Popular”.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că art. II alin. (2) din Legea nr. 122/2004, care stabileşte că organizaţiile cooperaţiei de credit şi organizaţiile cooperatiste de credit ce se află într-o procedură de atac prevăzută de art. 202 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 vor renunţa la calea de atac în vederea solicitării autorizării de funcţionare în condiţiile acestei legi, încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 privind „Accesul liber la justiţie”, ale art. 124 alin. (1) potrivit căruia „Justiţia se înfăptuieşte în numele legii” şi ale art. 129 referitor la „Folosirea căilor de atac”.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, "având în vedere că textul de lege criticat nu limitează dreptul de a solicita autorizarea de funcţionare a organizaţiilor cooperatiste de credit şi nici nu încalcă principiul constituţional consacrat de art. 21 din Constituţia României".În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât "dispoziţiile legale criticate nu ridică probleme de neconstituţionalitate, neîngrădind în nici un mod dreptul de acces liber la justiţie consacrat de art. 21 din Constituţie, republicată". Astfel, se arată că pentru organizaţiile cooperaţiei de credit care au optat pentru "acest beneficiu al legii", constând în a solicita Băncii Naţionale a României, direct, autorizarea de funcţionare, exercitarea căii de atac rămâne fără obiect.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. II alin. (2) din Legea nr. 122/2004 sunt constituţionale. Aceasta, deoarece „faptul că organizaţiile cooperaţiei de credit şi organizaţiile cooperatiste de credit vor renunţa la calea de atac prevăzută la art. 202 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 în vederea solicitării autorizării de funcţionare, potrivit prevederilor prezentei legi, nu încalcă sub nici un aspect liberul acces la justiţie, nu împiedică părţile interesate de a apela la instanţele judecătoreşti şi de a se prevala de toate garanţiile procesuale”. Se mai arată că, în sensul jurisprudenţei Curţii Constituţionale, accesul liber la justiţie are semnificaţia că orice persoană poate sesiza instanţele judecătoreşti în cazul în care consideră că drepturile, libertăţile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu faptul că acest drept nu poate fi supus nici unei condiţionări.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. II alin. (2) din Legea nr. 122/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 3 mai 2004, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii al căror cuprins este următorul: „(2) Organizaţiile cooperaţiei de credit şi organizaţiile cooperatiste de credit, prevăzute la alin. (1), vor renunţa la calea de atac prevăzută la art. 202 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 în vederea solicitării autorizării de funcţionare, potrivit prevederilor prezentei legi.”Alin. (1) al art. II, la care face referire textul de lege criticat, prevede că "Organizaţiile cooperaţiei de credit şi organizaţiile cooperatiste de credit ale căror cereri de autorizare a funcţionării, depuse în temeiul art. 146 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000, au fost respinse de Banca Naţională a României şi care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, se află într-o procedură de atac prevăzută la art. 202 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 pot solicita Băncii Naţionale a României, direct, autorizarea de funcţionare, în regimul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000, cu modificările aduse prin prezenta lege”.În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate sunt contrare art. 21 privind "Accesul liber la justiţie", art. 124 alin. (1) care prevede că "Justiţia se înfăptuieşte în numele legii" şi art. 129 referitor la "Folosirea căilor de atac", toate din Constituţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea Constituţională reţine următoarele:Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit prevede la art. 1 că dispoziţiile sale se aplică „[…] organizaţiilor cooperatiste de credit” care, potrivit art. 2 lit. d), semnifică „[…] cooperativele de credit şi casele centrale autorizate să funcţioneze în conformitate cu prezenta ordonanţă de urgenţă”. Or, conform art. 77 alin. 1 şi art. 133 din ordonanţă, atât cooperativele de credit, cât şi casele centrale funcţionează numai pe baza autorizaţiei emise de Banca Naţională a României, care respinge cererea de autorizare a funcţionării lor în situaţiile prevăzute la art. 145 din acelaşi act normativ. Art. 146 alin. 2 din ordonanţă stabileşte că „o nouă cerere de autorizare poate fi adresată Băncii Naţionale a României numai după trecerea unui termen de 3 luni de la comunicarea respingerii cererii de autorizare şi numai dacă au fost remediate deficienţele care au constituit motivele de respingere a proiectului iniţial”. Totodată, art. 202 al ordonanţei prevede că actele emise în aplicarea prevederilor acesteia pot fi contestate, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, care se pronunţă prin hotărâre, în termen de 30 de zile de la data sesizării, precum şi că hotărârea consiliului de administraţie poate fi atacată la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 15 zile de la comunicare. Aşadar, textele de lege menţionate dispun cu privire la procedura de autorizare a organizaţiilor cooperaţiei de credit, precum şi cu privire la căile de contestare a actelor emise în aplicarea ordonanţei.Articolul II alin. (2) din Legea nr. 122/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000, ce face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, cuprinde dispoziţii prin care procedura de autorizare reglementată de ordonanţă se modifică. Astfel, organizaţiile cooperaţiei de credit se află într-o cale de atac prevăzută de art. 202 din ordonanţa menţionată vor renunţa la aceasta, în vederea solicitării Băncii Naţionale a României a autorizării de funcţionare. Această procedură este considerată de autorul excepţiei contrară principiului liberului acces la justiţie consacrat de art. 21 din Constituţie, precum şi prevederilor constituţionale ale art. 124 alin. (1) care prevăd că „Justiţia se înfăptuieşte în numele legii” şi art. 129 referitor la „Folosirea căilor de atac”.Cu privire la aceste susţineri, Curtea constată că, din coroborarea prevederilor alin. (2) al art. II din lege, ce fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, cu prevederile alin. (1) ale aceluiaşi articol, rezultă că organizaţiile cooperaţiei de credit şi organizaţiile cooperatiste de credit la care aceste texte de lege se referă pot să solicite Băncii Naţionale a României, direct, autorizarea de funcţionare, cu condiţia de a renunţa la calea de atac în care se află, în temeiul art. 202 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000. Aşadar, este dreptul organizaţiilor de credit de a opta sau nu pentru solicitarea autorizării de funcţionare potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 122/2004, iar nu obligarea lor la aceasta. Nici din textul de lege criticat şi nici din vreo altă prevedere a legii nu reiese, aşa cum susţine autorul excepţiei, încălcarea dispoziţiilor art. 21, ale art. 124 alin. (1) sau ale art. 129 din Constituţie. Dimpotrivă, de prevederile art. 202 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la căile de contestare a actelor emise în temeiul acestei ordonanţe, inclusiv de posibilitatea atacării Hotărârii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, beneficiază organizaţiile cooperaţiei de credit care optează pentru autorizarea de funcţionare de către Banca Naţională a României, în condiţiile ordonanţei.De altfel, autorul excepţiei, invocând încălcarea textelor din Constituţie menţionate, nu arată în ce constă această încălcare, iar Curtea nu se poate substitui acestuia în formularea unor motive de neconstituţionalitate.Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂîn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (2) din Legea nr. 122/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, excepţie ridicată de Casa Teritorială a Cooperativelor de Credit – Banca Populară de Economii din Bucureşti în Dosarul nr. 413/2002 al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 aprilie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUţiONALE ,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent şef,Gabriela Dragomirescu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește