DECIZIE nr. 195 din 10 februarie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorFabian Niculae – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bună, prin reprezentantul său Ioan Antonescu, în Dosarul nr. 28/P/2005 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a civilă şi care face obiectul Dosarului nr. 1.428D/2010 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, domnul Ioan Antonescu şi doamnele Livia Dima şi Elena Lupu, membri fondatori, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.429D/2010 şi Dosarul nr. 4.270D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bună, prin reprezentantul său Ioan Antonescu, în Dosarul nr. 27/P/2000 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a civilă, precum şi de Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor în Dosarul nr. 2.606/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepţiei, domnul Ioan Antonescu, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.429D/2010 şi nr. 4.270D/2010 la Dosarul nr. 1.428D/2010.Atât reprezentantul autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, cât şi reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.429D/2010 şi nr. 4.270D/2010 la Dosarul nr. 1.428D/2010, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul domnului Ioan Antonescu, în calitate de reprezentant legal al autorilor excepţiei. Acesta solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 10 aprilie 2010, pronunţate în dosarele nr. 28/P/2005 şi nr. 27/P/2000, Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 303 pct. 5 din Codul de procedură civilă.Prin încheierea din 27 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.606/2/2010, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă.Excepţia a fost invocată de Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bună, prin reprezentantul său Ioan Antonescu, şi de Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri de recurs.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii excepţiei susţin, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate încalcă liberul acces la justiţie şi dreptul la apărare prin faptul că preşedintele instanţei, care primeşte cererea de recurs, va putea să o înapoieze părţii prezente în mod discreţionar.Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa apreciază că dispoziţiile legale criticate nu îngrădesc în niciun mod accesul la justiţie, dreptul la apărare, principiul disponibilităţii părţilor şi nici drepturile şi libertăţile personale ocrotite de Constituţia României sau de normele internaţionale invocate.În condiţiile în care judecătorul primeşte cererea de recurs, acesta îşi exercită rolul său activ, printr-o examinare sumară a cererii, şi o restituie părţii prezente, pentru a fi refăcută, ferind partea de o sancţiune mult mai gravă, şi anume aceea a nulităţii recursului, potrivit art. 302^1 din Codul de procedură civilă.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În opinia instanţei, dispoziţiile legale criticate permit recurentului să introducă o cerere valabilă din punct de vedere formal, deci vine în sprijinul său prin prelungirea termenului de recurs pentru această fază procesuală care este ultimul nivel de jurisdicţie.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, prevederi care au următorul cuprins: "Preşedintele instanţei, care primeşte cererea de recurs, va putea să o înapoieze părţii prezente, dacă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, pentru a fi refăcută, prelungind termenul de recurs cu 5 zile."În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind dreptatea, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 129 privind folosirea căilor de atac, art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană şi art. 154 privind conflictul temporal de legi, precum şi dispoziţiilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De asemenea, autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile legale criticate contravin şi art. 1, 5, 7, 10, 11, 13, 14, şi 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 şi 3 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1, 2, 6, 7, 8, 10, 12, 17, 19, 20, 21, 22, 23, 28 şi 30 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 5, 6, 9 şi 11 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice şi politice, sociale şi culturale şi art. 2, 14, 16, 17, 19, 22, 26 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.Examinând excepţia, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor criticate, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituţionale.Astfel, prin Decizia nr. 1.399 din 16 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 15 ianuarie 2009, a reţinut că respectivele prevederi legale criticate „nu încalcă niciunul dintre drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţeanului invocate de autorul excepţiei. Dimpotrivă, prevederile cuprinse în textul de lege criticat sunt în favoarea justiţiabilului şi în sprijinul dreptului său la apărare, prin aceea că dă posibilitatea preşedintelui instanţei de judecată să înapoieze părţii prezente cererea de recurs, pentru a fi refăcută, dacă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege. În această situaţie, termenul de recurs se prelungeşte cu 5 zile. Pe de altă parte, art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, fiind o normă de procedură, este de competenţa exclusivă de reglementare a legiuitorului”.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bună, prin reprezentantul său Ioan Antonescu, în dosarele nr. 27/P/2000 şi nr. 28/P/2005 ale Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a civilă, precum şi de Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor în Dosarul nr. 2.606/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 februarie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Fabian Niculae–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește