DECIZIE nr. 190 din 12 februarie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002



Ioan Vida – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorClaudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, excepţie ridicată de Claudiu Traian Druia şi Ioan Clinciu în Dosarul nr. 4.584/62/2008 al Tribunalului Braşov – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, cauză ce face obiectul Dosarului nr. 2.000D/2008 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei Claudiu Traian Druia, personal, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 2.691D/2008, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Fabian Laurenţiu Drocan în Dosarul nr. 4863.2/101/2008 al Tribunalului Mehedinţi – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, văzând identitatea de obiect a celor două cauze, din oficiu, pune în discuţie problema conexării acestora.Partea prezentă şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a cauzelor.Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 2.691D/2008 la Dosarul nr. 2.000D/2008, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţii prezente, care susţine admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, reiterând pe scurt argumentele invocate în scris.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, indicând în acest sens Decizia nr. 369/2005 a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin Încheierea din 29 septembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 4.584/62/2008, Tribunalul Braşov – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002.Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Claudiu Traian Druia şi Ioan Clinciu într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect o acţiune în anulare a unui act administrativ.Prin Încheierea din 8 decembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 4863.2/101/2008, Tribunalul Mehedinţi – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate.Excepţia a fost ridicată de Fabian Laurenţiu Drocan într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire a unei sentinţe civile.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, având un conţinut asemănător, autorii acesteia susţin că dispoziţiile art. 9 alin. (4) teza finală din Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, potrivit cărora hotărârile nr. 1-4 ale consiliului local au caracter constatator, nu produc efecte juridice şi nu pot forma obiectul unor acţiuni în justiţie, încalcă liberul acces la justiţie şi îngrădesc dreptul de a fi ales, în măsura în care aceste hotărâri au efecte negative, în sensul că sunt hotărâri de invalidare a unor mandate de consilieri locali nou-aleşi. În plus, în opinia autorului excepţiei invocate în Dosarul nr. 2.691D/2008, hotărârea nr. 3, de declarare a consiliului local ca legal constituit, „nu poate avea prin implicaţiile sale juridice doar un efect constatator, din moment ce, de la adoptare, produce efectul începerii funcţionării consiliului local”, cu toate atribuţiile sale. Este necesar ca, în temeiul art. 52 din Constituţie, aceste hotărâri să poată fi cenzurate de către instanţele de contencios administrativ, mai ales în situaţia în care şedinţa de constituire a consiliului local este nelegală.Tribunalul Braşov – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal apreciază că textul de lege criticat "vine în contradicţie cu prevederile art. 31^1 din Legea nr. 215/2001, încălcând principiul accesului la justiţie, atâta vreme cât nu permite contestarea în instanţă a hotărârii, indiferent dacă este de validare sau de invalidare.” Mai menţionează că doar în ipoteza hotărârilor de validare a mandatului de consilier local acestea nu produc efecte juridice, sens în care aminteşte Decizia nr. 18 din 20 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 28 martie 2005. În ipoteza în care, însă, unii candidaţi sunt invalidaţi, nu se poate aprecia ca lipsită de efecte juridice hotărârea de invalidare, respectiv hotărârea nr. 4.Tribunalul Mehedinţi – Secţia comercială şi de contencios administrativ opinează în sensul netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 9 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, cu modificările şi completările ulterioare, sunt constituţionale, indicând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002. Aceste prevederi se află în cap. II, intitulat „Organizarea consiliului local”, secţiunea 1 – „Preşedintele de şedinţă”, şi au următorul conţinut:"(4) Hotărârile nr. 1-4 se semnează de preşedintele de vârstă şi de cei 2 asistenţi ai acestuia şi se contrasemnează de secretar. Aceste hotărâri au caracter constatator. Ele nu produc efecte juridice, neputând forma obiectul unor acţiuni în justiţie."În opinia autorilor excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 21 – Accesul liber la justiţie, ale art. 37 alin. (1) care reglementează condiţiile pentru exercitarea dreptului de a fi ales şi ale art. 52 alin. (1) din Constituţie, referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.Analizând dispoziţiile art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, Curtea reţine că, potrivit acestora, anumite acte premergătoare constituirii consiliului local, şi anume hotărârea nr. 1 – pentru alegerea membrilor comisiei de validare a alegerilor consilierilor locali, hotărârea nr. 2 – de consemnare a rezultatului validării mandatelor de consilieri locali, hotărârea nr. 3 – de declarare a consiliului local ca legal constituit şi hotărârea nr. 4 – de consemnare a rezultatului alegerii preşedintelui de şedinţă a consiliului local, reprezintă hotărâri cu caracter constatator, care nu produc efecte juridice şi nu pot forma obiectul unor acţiuni în justiţie. În opinia autorilor excepţiei, acest text de lege încalcă liberul acces la justiţie, dreptul de a fi ales şi dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a se adresa instanţei de contencios administrativ.Curtea constată că a mai examinat constituţionalitatea dispoziţiilor de lege criticate, iar prin Decizia nr. 18 din 20 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 28 martie 2005, respingând excepţia, a reţinut că „hotărârile despre care s-a făcut menţiune nu întrunesc condiţiile pentru declanşarea unei acţiuni în contencios administrativ, deoarece nu produc efecte juridice, ele având doar rolul de a constata parcurgerea unor proceduri prevăzute de lege”.Curtea reţine, totodată, că în ce priveşte constituirea consiliilor locale, reglementările în această materie au suferit mai multe modificări, la nivel de lege organică. Astfel, Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 – lege organică -, în cap. II secţiunea 1, reglementează o serie de dispoziţii cu privire la „Constituirea consiliului local”, care, de la data adoptării, au suferit unele modificări şi completări. Dintre acestea sunt de semnalat:– art. 30, referitor la şedinţele de constituire a consiliilor locale, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2008 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 394/2004 privind Statutul aleşilor locali;– art. 31, referitor la alegerea comisiei de validare, activitatea acesteia de examinare a legalităţii alegerii fiecărui consilier şi prezentarea propunerilor de validare sau invalidare a mandatelor, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2008;– art. 31^1, care prevede posibilitatea ca hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor să poată fi atacată de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ, text introdus prin art. III pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2008;– art. 34, referitor la depunerea jurământului, după validare, în şedinţa de constituire a consiliului local. Constituirea consiliului local se constată prin hotărâre, adoptată cu votul majorităţii consilierilor locali validaţi;– art. 35, care prevede că după declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii săi, prin hotărâre adoptată cu votul deschis al majorităţii consilierilor locali în funcţie, un preşedinte de şedinţă, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care va conduce şedinţele consiliului şi va semna hotărârile adoptate de acesta.Dintre hotărârile care se adoptă în procesul de constituire a consiliului local, legea prevede că poate fi atacată cu acţiunea în justiţie, conform art. 21 din Legea fundamentală, doar hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor; în acest caz, se poate pune problema încălcării unui drept electoral sau a unui interes legitim.Aşa fiind, rezultă că legislaţia în vigoare aplicabilă în privinţa hotărârilor de validare sau de invalidare a mandatelor de consilier local prevede posibilitatea atacării lor în justiţie. Cu toate acestea, unele aspecte ce ţin de corelarea legislaţiei în vigoare într-un anumit domeniu, pe de o parte, precum şi actul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor de lege incidente în cadrul soluţionării cauzelor, pe de altă parte, nu intră în sfera contenciosului constituţional, fiind de competenţa autorităţii legiuitoare sau, după caz, a instanţelor judecătoreşti. Pronunţându-se asupra acestor aspecte, Curtea ar încălca prevederile Legii fundamentale privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării sau pe cele referitoare la instanţele judecătoreşti, precum şi atribuţiile şi rolul Curţii Constituţionale, de garant al supremaţiei Constituţiei.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, excepţie ridicată de Claudiu Traian Druia şi Ioan Clinciu în Dosarul nr. 4.584/62/2008 al Tribunalului Braşov – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal şi de Fabian Laurenţiu Drocan în Dosarul nr. 4863.2/101/2008 al Tribunalului Mehedinţi – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 februarie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește