DECIZIE nr. 19 din 9 februarie 1999

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 şi 29 din Legea nr. 28/1967 privind mărcile de fabrica, de comerţ şi de serviciu



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorGheorghe Batranu – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol, soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 şi 29 din Legea nr. 28/1967 privind mărcile de fabrica, de comerţ şi de serviciu, ridicată de Societatea Comercială „S.A.Q.” – S.R.L. în Dosarul nr. 9.102/1997 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 26 ianuarie 1999, în prezenta reprezentantului Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi în lipsa Societăţii Comerciale "S.A.Q." – S.R.L. şi a Societăţii Comerciale "Razvan Impex" – S.R.L., legal citate, fiind consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea a amânat pronunţarea la data de 2 februarie 1999 şi apoi la data de 9 februarie 1999.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 25 mai 1998, pronunţată în Dosarul nr. 9.102/1997, Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 şi 29 din Legea nr. 28/1967, ridicată de Societatea Comercială „S.A.Q.” – S.R.L. În motivarea excepţiei se susţine ca dispoziţiile art. 28 şi 29 din lege contravin prevederilor art. 21, 125 şi 128 din Constituţie, deoarece Comisia pentru soluţionarea litigiilor privind mărcile de fabrica nu este prevăzută în sistemul instanţelor judecătoreşti, fapt care împiedica accesul liber la justiţie al părţilor şi, totodată, încalcă principiul dublului sau triplului grad de jurisdicţie.Exprimandu-şi opinia asupra excepţiei, instanţa de judecată apreciază necesitatea adoptării unei noi legi care să reglementeze domeniul marcilor de fabrica, de comerţ şi de serviciu. Cu referire la art. 28 din Legea nr. 28/1967, instanţa de judecată considera ca acesta nu este neconstitutional, având în vedere ca hotărârile Comisiei pentru soluţionarea litigiilor privind mărcile de fabrica sunt supuse controlului judecătoresc prin calea de atac a recursului, care se judeca de Tribunalul Bucureşti.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază excepţia ca fiind neîntemeiată, menţionând că nu poate fi neconstitutionala calea de atac prevăzută la art. 29 din Legea nr. 28/1967, întrucât, potrivit art. 125 alin. (3) din Constituţie, competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege. Mai menţionează că Legea nr. 28/1967 a fost abrogată prin Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, care a intrat în vigoare la data de 23 iulie 1998.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie şi art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională este competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 28 şi 29 din Legea nr. 28/1967 privind mărcile de fabrica, de comerţ şi de serviciu.Art. 28 din Legea nr. 28/1967 prevede: „Contestaţiile şi cererile de anulare se soluţionează de Comisia pentru soluţionarea litigiilor privind mărcile, care funcţionează în cadrul Direcţiei generale pentru metrologie, standarde şi invenţii.”Art. 29 din aceeaşi lege prevede: "Hotărârile Comisiei pentru soluţionarea litigiilor privind mărcile pot fi atacate cu recurs, în termen de doua luni de la comunicare, la Tribunalul Capitalei.Recursul se judeca potrivit dispoziţiilor Codului de procedura civilă, privitoare la recurs.Hotărârile pronunţate de Tribunalul Capitalei se comunică Direcţiei generale pentru metrologie, standarde şi invenţii."Examinând cauza, Curtea constata ca aceste dispoziţii, precum şi întregul act normativ au fost expres abrogate prin Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 23 aprilie 1998. Art. 95 alin. 1 al acestei legi prevede intrarea ei în vigoare la 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României. Astfel, la data sesizării de către instanţa – 25 mai 1998 -, Legea nr. 28/1967 era în vigoare.Potrivit art. 81 din Legea nr. 84/1998, în vigoare la data pronunţării prezentei decizii, hotărârea comisiei de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci poate fi atacată cu apel la Tribunalul Bucureşti, iar deciziile tribunalului pot fi atacate cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti. În felul acesta prevederea legală, supusă controlului constituţional, referitoare la existenta unei singure cai de atac împotriva hotărârilor organului administrativ, fiind modificată, excepţia a rămas, sub acest aspect, fără obiect.Pe de altă parte, în legătură cu art. 28 din Legea nr. 28/1967, prin care se stabileşte calitatea de organ administrativ-jurisdicţional a Comisiei pentru soluţionarea litigiilor privind mărcile de fabrica, Curtea constata ca art. 80 alin. 3 din Legea nr. 84/1998 menţine soluţia legislativă de principiu, anterioară abrogării, privind existenta procedurii prealabile administrative. Prin aceasta însă nu este încălcat principiul liberului acces la justiţie, prevăzut la art. 21 din Constituţie, atâta timp cat decizia organului administrativ de jurisdicţie poate fi atacată în faţa unei instanţe judecătoreşti. Or, asa cum s-a mai arătat, art. 81 din Legea nr. 84/1998 permite părţii nemultumite de hotărârea comisiei de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci să se adreseze justiţiei.În acest sens este şi jurisprudenta Curţii Constituţionale, care, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, a statuat ca instituirea unei proceduri prealabile sesizării instanţei nu este contrară principiului prevăzut la art. 21 din Constituţie.În consecinţa, procedura administrativă reglementată de art. 80 alin. 3 din Legea nr. 84/1998, care prevede că soluţionarea contestaţiilor împotriva deciziilor Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci este de competenţa unei comisii de reexaminare, nu este considerată neconstitutionala.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 şi 29 din Legea nr. 28/1967 privind mărcile de fabrica, de comerţ şi de serviciu, ridicată de Societatea Comercială „S.A.Q.” – S.R.L. în Dosarul nr. 9.102/1997 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 februarie 1999.PREŞEDINTELE CURŢIICONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Maria Bratu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește