DECIZIE nr. 19 din 24 ianuarie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 674 din Codul de procedură civilă



Nicolae Popa – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorLucian Stangu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorLaurentiu Cristescu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 674 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Maria Rodica Taru şi Mihai Belea în Dosarul nr. 4.637/1997 al Judecătoriei Medias, având ca obiect soluţionarea unei acţiuni pentru pretenţii băneşti.La apelul nominal răspunde Maria Rodica Taru, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Maria Rodica Taru, având cuvântul, arata ca art. 674 din Codul de procedură civilă este neconstitutional atâta vreme cat textul sau a dat posibilitate unui notar ca prin intabularea unei porţiuni din acest teren sa aducă atingere dreptului de proprietate asupra acestui teren.Reprezentantul Ministerului Public arata ca art. 674 din Codul de procedură civilă instituie o procedură specială în materia acţiunilor posesorii, procedura specială care este în concordanta cu dispoziţiile art. 125 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora: "Competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege." Se mai arata ca prevederile criticate nu încalcă nici dispoziţiile art. 21 din Constituţie, întrucât dreptul de a se adresa justiţiei este întru totul respectat. Se solicita respingerea excepţiei ca fiind neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 2 mai 2001, pronunţată în Dosarul nr. 4.637/1997, Judecătoria Medias a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 674 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Maria Rodica Taru şi Mihai Belea.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arata ca textul art. 674 din Codul de procedură civilă vine în contradictie cu dispoziţiile art. 41 din Constituţie, prin care se asigura protecţia proprietăţii şi nu a posesiei. Solicita admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.Judecătoria Medias, exprimandu-şi opinia, arata ca "excepţia privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 674 din Codul de procedură civilă este neîntemeiată, întrucât acestea nu contravin dispoziţiilor constituţionale referitoare la protecţia proprietăţii private".Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul arata ca art. 674 şi următoarele din Codul de procedură civilă "reglementează o procedură specială ce are ca scop ocrotirea posesiei ca stare de fapt, fără a pune în discuţie existenta dreptului de proprietate, al cărui titular beneficiază de prevederile art. 41 din Constituţie". Aceasta procedura specială este stabilită în conformitate cu dispoziţiile art. 125 din Constituţie, care dau "mandat expres de reglementare în aceasta materie legii ordinare". Se mai arata ca şi posesia "reprezintă un interes legitim ce reclama o protecţie corespunzătoare prin actul de justiţie", acesta fiind scopul dispoziţiilor privitoare la posesie, dar nicidecum acela "de a permite încălcarea dreptului de proprietate". Se considera ca excepţia este neîntemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 674 din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut:– Art. 674: "Cererile privitoare la posesiune vor fi admise numai dacă:1. nu a trecut un an de la tulburare sau deposedare;2. reclamantul dovedeşte ca, înainte de această dată, el a posedat cel puţin un an;3. posesiunea lui întruneşte condiţiile cerute de art. 1846 şi 1847 din Codul civil.În cazul când deposedarea sau tulburarea s-a făcut prin violenta, reclamantul este scutit de a face dovada cerută la punctele 2 şi 3 din acest articol.Cererile posesorii se judeca de urgenta şi cu precădere. Întâmpinarea nu este obligatorie."Autorul pretinde ca aceste prevederi ar încalcă dispoziţiile art. 41 din Constituţie, potrivit cărora:– Art. 41: "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor […]." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observa ca autorii acesteia aduc argumente ce pot servi instanţei care soluţionează fondul cauzei, dar nu şi pentru exercitarea controlului de constituţionalitate a textului criticat. Asa, de pilda, se afirma ca "reclamantul susţine în mod nesincer ca s-ar găsi în posesia imobilului din litigiu de peste 40 de ani…" sau ca "expertul topograf a concluzionat…" ori ca "se invoca o posesiune mai mult decât precara…".Curtea constata ca acţiunile posesorii – complangerea şi reintegranda – reglementate de art. 674-676 din Codul de procedură civilă sunt acele acţiuni în justiţie prin care proprietarul tinde sa restabileasca situaţia de fapt existenta anterior deposedarii şi ca prin ele nu se pune în discuţie apartenenţa dreptului de proprietate sau un alt drept real asupra bunului. Explicatia consta în faptul ca în cele mai numeroase cazuri posesia corespunde unei stări de drept. În materia bunurilor mobile, de altfel, atunci când posesia se exercită cu buna-credinţa, ea creează, în folosul posesorului, o prezumţie de proprietate iuris et de iure.Curtea mai constata ca în materia nemişcătoarelor, aparandu-se posesia ca stare de fapt, se apara, de obicei, însuşi dreptul de proprietate. Acţiunile posesorii exprima, într-un stat de drept, principiul ca nimănui nu-i este ingaduit, în nici o împrejurare, să îşi facă singur dreptate. Or, din punctul de vedere al posibilităţilor pe care le conferă în apărarea drepturilor cetăţenilor, acţiunile posesorii presupun o dovadă uşor de administrat, constând într-o stare de fapt (iar nu un drept), anume posesia.Abia după încetarea tulburării autorul acesteia se va putea adresa justiţiei spre a-şi demonstra drepturile în baza cărora s-a socotit îndreptăţit să îşi însuşească în fapt – ori sa incerce sa o facă -, adesea prin forta şi intimidare, bunul imobil în litigiu.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 674 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Maria Rodica Taru şi Mihai Belea în Dosarul nr. 4.637/1997 al Judecătoriei Medias.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 ianuarie 2002.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Laurentiu Cristescu–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește