DECIZIE nr. 19 din 18 ianuarie 2001

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorIuliana Nedelcu – procurorMarioara Prodan – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Traian Ralu Filip în dosarele nr. 3.686/2000 şi nr. 3.833/2000 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 249C/2000 la Dosarul nr. 248C/2000, întrucât au ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, precum şi aceleaşi părţi. Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexarii dosarelor în temeiul art. 164 din Codul de procedură civilă. Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 249C/2000 la Dosarul nr. 248C/2000, în temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicată, raportat la art. 164 din Codul de procedură civilă.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca fiind neîntemeiată, deoarece dispoziţiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală, referitoare la plângerea prealabilă, nu încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1), referitoare la egalitatea în drepturi, şi nici pe cele ale art. 22 alin. (1), referitoare la dreptul la viaţa şi la integritate fizica şi psihică. Se mai arata ca textul de lege criticat nu creează privilegii sau discriminări şi prin urmare nu contravine principiului constituţional al egalităţii în drepturi, care nu presupune uniformitate, ci soluţii diferite pentru situaţii deosebite, asa cum este şi cazul în speta. Referitor la critica privind încălcarea prin textul de lege criticat a prevederilor art. 22 alin. (1) din Constituţie se menţionează că nici aceste prevederi constituţionale nu sunt lezate, deoarece activitatea procesuala care se desfăşoară după punerea în mişcare a acţiunii penale la plângerea prealabilă a persoanei vătămate este aceea de drept comun, în care îi sunt asigurate persoanei inculpate toate garanţiile pentru exercitarea dreptului la apărare, inclusiv prin exercitarea căilor de atac, beneficiind şi de prezumţia de nevinovatie până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:Prin Încheierea din 21 iunie 2000, pronunţată în Dosarul nr. 3.686/2000, precum şi prin Încheierea din 21 iunie 2000, pronunţată în Dosarul nr. 3.833/2000, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Traian Ralu Filip.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală, care prevăd ca punerea în mişcare a acţiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei, în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede necesitatea unei astfel de plângeri, sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitoare la egalitatea în drepturi, precum şi prevederilor art. 22 alin. (1) din Constituţie, referitoare la dreptul la viaţa şi la integritate fizica şi psihică, deoarece dau posibilitatea unei persoane care se considera lezata de informaţiile transmise prin presa sa introducă o plângere prin care, automat, se pune în mişcare acţiunea penală, iar persoana chemată în judecata devine inculpat. În aceasta situaţie, potrivit opiniei autorului excepţiei, drepturile procesuale ale victimei sunt mult mai largi decât cele ale făptuitorului. Se mai arata ca este afectată şi imparţialitatea judecătorului, care la primul termen pune în mişcare acţiunea penală, deci considera ca sunt temeiuri de vinovăţie, şi tot el trebuie să se pronunţe şi asupra fondului cauzei. Totodată se considera ca prin dispoziţiile legale criticate se încalcă şi prevederile art. 22 alin. (1) din Constituţie, deoarece, ca urmare a plângerii prealabile, o persoană este obligată sa suporte consecinţele vexatorii ale unei acţiuni penale sicanatoare, fără sa existe împotriva sa indicii sau probe de vinovăţie.Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, exprimandu-şi opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală, considera ca aceasta este neîntemeiată. Se arata ca procedura plângerii prealabile constituie o excepţie de la principiul oficialitatii procesului penal, înscris în art. 2 alin. 2 din Codul de procedură penală, şi a fost instituită în cazul acelor infracţiuni la care, fie datorită valorilor sociale lezate, fie datorită raporturilor speciale dintre făptuitor şi persoana vătămată, aceasta din urma este adesea interesată sa renunţe la procesul penal, preferand sa nu se adreseze organelor judiciare, iar atunci când s-a adresat acestora, să se împace ulterior cu făptuitorul. Din ratiuni de politica penală legiuitorul a instituit în aceste cazuri condiţionarea punerii în mişcare a acţiunii penale de manifestarea de voinţa a persoanei vătămate, exprimată prin plângerea prealabilă. Instanţa considera că nu sunt incalcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece dispoziţiile legale menţionate se aplică nediscriminatoriu persoanelor aflate în aceeaşi situaţie. Referitor la încălcarea art. 22 din Constituţie instanţa retine ca nici aceasta critica nu este intemeiata, întrucât stabilirea vinovatiei inculpatului se face pe bază de probe.În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierile de sesizare a Curţii Constituţionale au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca susţinerea autorului excepţiei privind neconstituţionalitatea art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală, în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu creează privilegii şi discriminări şi nu încalcă nici unul dintre criteriile egalităţii în drepturi enumerate la art. 4 din Legea fundamentală, iar pe de altă parte, dreptul la integritate psihică nu este încălcat atâta timp cat inculpatul beneficiază de garanţiile unui proces echitabil.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală, care au următoarea redactare: "Punerea în mişcare a acţiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede că este necesară astfel de plângere."Autorul excepţiei susţine ca aceste dispoziţii sunt contrare art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, precum şi art. 22 alin. (1) din Constituţie, referitor la dreptul la viaţa şi la integritate fizica şi psihică, texte care au următorul conţinut:– Art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.";– Art. 22 alin. (1): "Dreptul la viaţa, precum şi dreptul la integritate fizica şi psihică ale persoanei sunt garantate."Examinând excepţia de neconstituţionalitate a art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată, deoarece aceste dispoziţii legale, care se referă la plângerea prealabilă ca modalitate de sesizare a organelor judiciare, se aplică fără discriminări sau privilegii tuturor persoanelor care savarsesc vreuna dintre infracţiunile pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere. Persoana vătămată este obligată să se adreseze judecătoriei dacă doreşte ca făptuitorul să fie tras la răspundere penală, ea nebeneficiind de o situaţie privilegiată ori de drepturi procesuale "mai largi" decât ale inculpatului, asa cum susţine autorul excepţiei. Persoana vătămată trebuie să dovedească învinuirea pe care o aduce inculpatului, cu privire la care operează prezumţia de nevinovatie, prevăzută la art. 23 alin. (8) din Constituţie, în temeiul căreia "Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată". Procedura plângerii prealabile a fost instituită din ratiuni de politica penală, iar nu pentru a avantaja anumite categorii de persoane. Pe de altă parte, textul de lege criticat nu vizează nici unul dintre criteriile de discriminare prevăzute la art. 4 alin. (2) din Constituţie, şi anume "de rasa, de naţionalitate, de origine etnică, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţa politică, de avere sau de origine socială". Astfel fiind, Curtea retine ca fiind lipsită de temei critica referitoare la încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.Curtea constata că nu pot fi primite nici criticile referitoare la încălcarea prin textul de lege criticat a prevederilor art. 22 alin. (1) din Constituţie referitoare la garantarea dreptului la viaţa, precum şi a celui la integritate fizica şi psihică, deoarece chemarea în judecata a inculpatului ca urmare a plângerii prealabile nu reprezintă supunerea inculpatului "torturii", unei "pedepse" sau unui "tratament inuman ori degradant" şi nici nu are drept consecinţa "pedeapsa cu moartea", tratamente şi pedepse interzise de Constituţie. Din perspectiva textului constituţional menţionat punerea în mişcare a acţiunii penale la plângerea prealabilă a persoanei vătămate nu poate fi considerată în nici un caz o încălcare a drepturilor constituţionale la viaţa ori la integritate fizica şi psihică. În mod normal orice chemare în judecata penală implica un stres pentru cel chemat în calitate de inculpat, indiferent dacă este trimis în judecata prin rechizitoriu sau la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, dar art. 22 din Constituţie nu are în vedere acest impact al oricărui asemenea proces, ci situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3) ale acestui articol. În caz contrar ar insemna ca orice trimitere în judecata penală să poată fi considerată contrară dreptului la integritate psihică al inculpatului, ceea ce ar fi într-adevăr neconstitutional, pentru ca s-ar aduce atingere drepturilor similare ale persoanelor vătămate prin comportarea inculpaţilor. Totodată Curtea retine ca legiuitorul a avut în vedere, prin punerea în mişcare a acţiunii penale la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, şi posibilitatea ca, în cazul acestor infracţiuni cu un grad de pericol social mai redus (prevăzute la art. 279 alin. 2 din Codul de procedură penală), inculpatul să poată fi iertat de partea vătămată şi astfel sa înceteze procesul penal, posibilitate pe care inculpatul numai în mod excepţional o poate avea în cazul în care procesul penal este pus în mişcare prin rechizitoriul procurorului.Pentru considerentele expuse excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă.Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Traian Ralu Filip în dosarele nr. 3.686/2000 şi nr. 3.833/2000 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2001.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Marioara Prodan––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește