DECIZIE nr. 19 din 15 ianuarie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată de Fane Ion Boroş în Dosarul nr. 3.594/236/2007 al Judecătoriei Giurgiu.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 3 mai 2007, pronunţată în Dosarul nr. 3.594/236/2007, Judecătoria Giurgiu a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Excepţia a fost ridicată de Fane Ion Boroş într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate de acesta împotriva unei hotărâri a comisiei de disciplină.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că interzicerea telefoanelor mobile în incinta locului de deţinere încalcă libertatea de exprimare. Totodată, susţine că faptul că în incinta locului de deţinere singurul operator care prestează servicii de telefonie fixă este Romtelecom contravine legii concurenţei şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Judecătoria Giurgiu şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile de lege criticate nu reprezintă o restrângere a libertăţii de exprimare, având în vedere statutul special al persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, care sunt supuse unor măsuri stricte de pază şi supraveghere, iar folosirea telefoanelor mobile ar face imposibilă realizarea supravegherii acestor persoane.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu interzic libertatea de exprimare, convorbirile telefonice fiind confidenţiale, existând, de asemenea, şi obligaţia directorului penitenciarului de a instala telefoane publice cu cartelă, tocmai în aplicarea principiului libertăţii de exprimare.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece directorul penitenciarului are obligaţia de a instala telefoane publice cu cartelă, tocmai în aplicarea principiului libertăţii de exprimare.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 47 – Dreptul la convorbiri telefonice din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, având următorul conţinut: „(1) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate au dreptul să efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele publice cu cartelă instalate în penitenciare. Convorbirile telefonice au caracter confidenţial şi se efectuează sub supraveghere vizuală.(2) Pentru asigurarea exercitării dreptului la convorbiri telefonice, directorul penitenciarului are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru instalarea de telefoane publice cu cartelă în interiorul penitenciarului. … (3) Cheltuielile ocazionate de efectuarea convorbirilor telefonice sunt suportate de către persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate. … (4) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate pot efectua convorbiri telefonice în limba maternă, cu respectarea prevederilor alin. (1)-(3)." … În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia invocă prevederile constituţionale ale art. 30 alin. (1) privind libertatea de exprimare şi ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la interzicerea discriminării.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile criticate din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal reglementează dreptul persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate la convorbiri telefonice. Aşadar, susţinerile autorului excepţiei în sensul că aceste dispoziţii ar contraveni libertăţii de exprimare prevăzute de art. 30 alin. (1) din Constituţie sunt neîntemeiate, întrucât, potrivit alin. (2) al art. 47 din lege, directorul penitenciarului are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru instalarea de telefoane publice cu cartelă în interiorul penitenciarului.Totodată, Curtea reţine că interzicerea telefoanelor mobile în incinta locului de deţinere este o soluţie legislativă firească, având în vedere că această interdicţie se adresează persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, persoane care se află sub supraveghere.Cu privire la invocarea art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie, privind interzicerea generală a discriminării, Curtea observă că textul de lege criticat se aplică tuturor persoanelor prevăzute de ipoteza sa, adică tuturor persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, fără privilegii şi fără discriminări.În ceea ce priveşte raportarea de către autorul excepţiei a dispoziţiilor de lege atacate la prevederile legii concurenţei, Curtea constată că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins violate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele. Aşadar, nu ne aflăm în prezenţa unei probleme privind constituţionalitatea, ci a unei eventuale contrarietăţi între norme legale, coordonarea legislaţiei fiind de competenţa autorităţii legiuitoare.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată de Fane Ion Boroş în Dosarul nr. 3.594/236/2007 al Judecătoriei Giurgiu.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 ianuarie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean__________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește