DECIZIE nr. 189 din 6 martie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIon Tiucă – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstitu-ţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, excepţie ridicată de Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie Galaţi în Dosarul nr. 3.295/44/2006 al Curţii de Apel Galaţi Secţia contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, considerând că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 26 octombrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 3.295/44/2006, Curtea de Apel Galaţi – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă. Excepţia a fost ridicată de Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie Galaţi cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei comerciale nr. 263 din 21 martie 2006, pronunţată de Tribunalul Galaţi – Secţia comercială, maritimă, fluvială şi de contencios administrativ în Dosarul nr. 145/CA/2006.În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 43 alin. (2) din Constituţie. În acest sens, arată că, prin obligaţia ce o instituie pentru direcţiile de muncă de a înregistra toate conflictele de interese, creează posibilitatea declanşării unor conflicte de interese şi implicit exercitarea dreptului la grevă chiar şi cu nerespectarea condiţiilor şi etapelor prevăzute de lege.Curtea de Apel Galaţi – Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. Astfel, arată că direcţiile de muncă nu au nicio competenţă legală în a aprecia asupra oportunităţii cererii de declanşare a unui conflict de interese ori de a se pronunţa asupra legalităţii sau naturii juridice a conflictului.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstitu-ţionalitate.Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituţional, având în vedere că stabilirea procedurii de conciliere este în concordanţă cu prevederile constituţionale, potrivit cărora condiţiile şi limitele exercitării dreptului la grevă sunt stabilite prin lege.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstitu-ţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, dispoziţii potrivit cărora „În termen de 24 de ore de la înregistrarea sesizării Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale desemnează delegatul său pentru participare la concilierea conflictului de interese, care are obligaţia să ia următoarele măsuri:a) comunicarea sesizării unităţii în termen de 48 de ore de la desemnarea sa; … b) convocarea părţilor la procedura de conciliere la un termen ce nu poate depăşi 7 zile de la înregistrarea sesizării." … În opinia autorului excepţiei, textul de lege criticat contravine prevederilor art. 43 alin. (2) din Constituţie, conform cărora condiţiile şi limitele exercitării dreptului la grevă şi garanţiile necesare asigurării serviciilor esenţiale pentru societate sunt stabilite de lege.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că esenţa criticii formulate de autorul acesteia are în vedere obligaţia pe care art. 19 din Legea nr. 168/1999 o creează în sarcina direcţiilor de muncă, solidaritate socială şi familie de a înregistra un conflict de interese, chiar şi în condiţiile în care acesta s-a declanşat fără îndeplinirea condiţiilor legale.Faţă de această susţinere, Curtea consideră că analiza textului de lege criticat trebuie să ţină seama de contextul întregii reglementări a procedurii de soluţionare a conflictelor de interese, cuprinsă în aceeaşi lege.Astfel, art. 12-16 din Legea nr. 168/1999 reglementează detaliat condiţiile şi procedura declanşării unui conflict de interese. Potrivit art. 17, sindicatul reprezentativ sau reprezentanţii aleşi ai salariaţilor pot sesiza direcţia de muncă, solidaritate socială şi familie judeţeană numai în cazul în care conflictul de interese a fost declanşat în condiţiile prevăzute de art. 16. Art. 18 stabileşte condiţiile pe care sesizarea pentru concilierea conflictului de interese trebuie să le îndeplinească în mod obligatoriu pentru a fi înregistrată. Aşa fiind, direcţia de muncă, solidaritate socială şi familie va înregistra sesizarea doar dacă aceasta cuprinde: „a) unitatea la care s-a declanşat conflictul de interese, cu indicarea sediului şi a numelui conducătorului; b) obiectivul conflictului de interese şi motivarea acestuia; c) dovada îndeplinirii cerinţelor prevăzute la art. 14-16; d) indicarea persoanelor delegate să reprezinte la conciliere sindicatul reprezentativ sau, după caz, salariaţii.”Curtea constată însă că, în speţă, Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie Galaţi este nemulţumită de faptul că i-ar reveni obligaţia înregistrării unei sesizări care priveşte un conflict de interese declanşat fără îndeplinirea unor condiţii legale a căror respectare, potrivit competenţei stabilite de lege, acest organ administrativ nu o poate controla, respectiv cu încălcarea art. 12 lit. d) din Legea nr. 168/1999. Aceasta este o chestiune care priveşte însă aplicarea legii şi revine instanţei judecătoreşti competente să analizeze temeiul legal al refuzului direcţiei de muncă, solidaritate socială şi familie de a înregistra sesizarea şi să constate dacă în speţă au fost îndeplinite sau nu toate condiţiile legale de declanşare şi existenţă a conflictului de interese.În consecinţă, Curtea reţine că textul de lege supus controlului de constituţionalitate nu înlătură obligativitatea respectării întocmai a prevederilor legale referitoare la declanşarea conflictului de interese şi la condiţiile şi limitele exercitării dreptului la grevă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, excepţie ridicată de Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie Galaţi în Dosarul nr. 3.295/44/2006 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește