DECIZIE nr. 186 din 6 martie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (7) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIon Tiucă – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistent şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstitu-ţionalitate a prevederilor art. 6 alin. (6^1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Radu” – S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 4.148/45/2006 (număr în format vechi 4.148/2006) al Curţii de Apel Iaşi Secţia contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, întrucât apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate ca fiind încălcate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 20 noiembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 4.148/45/2006 (număr în format vechi 4.148/2006), Curtea de Apel Iaşi – Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 alin. (6^1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Radu” – S.R.L. din Iaşi într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ.În motivarea excepţiei se susţine că aceste prevederi de lege, prin caracterul lor "ultimativ", precum şi prin "împrejurarea că prelungirea autorizaţiei se poate realiza doar o singură dată, fără a distinge şi asupra unor situaţii care nu implică vreo culpă din partea beneficiarului, sunt de natură să pericliteze dreptul de proprietate a cărui constituire a fost autorizată", ceea ce contravine art. 44 şi 45 din Constituţie.Curtea de Apel Iaşi – Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că articolul de lege criticat este constituţional, neafectând dreptul de proprietate sau dreptul de liberă iniţiativă, iar prelungirea valabilităţii autorizaţiei doar o singură dată are drept scop asigurarea disciplinei în construcţii.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 6 alin. (6^1) din Legea nr. 50/1991, devenit art. 7 alin. (7) ca urmare a republicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstitu-ţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, în formularea autorului acesteia, îl constituie dispoziţiile art. 6 alin. (6^1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Curtea constată că, în urma republicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, textele au fost renumerotate, astfel că art. 6 alin. (6^1) a devenit art. 7 alin. (7), cu un cuprins identic. În consecinţă, prin prezenta decizie Curtea se va pronunţa cu privire la constitu-ţionalitatea acestui din urmă text de lege, care prevede: „(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), în cazul justificat în care lucrările de construcţii nu pot fi începute ori nu pot fi executate integral la termenul stabilit, investitorul poate solicita autorităţii emitente prelungirea valabilităţii autorizaţiei cu cel puţin 15 zile înaintea expirării acesteia. Prelungirea valabilităţii autorizaţiei se poate acorda o singură dată şi pentru o perioadă nu mai mare de 12 luni.” Alin. (6) la care se face trimitere prevede că „(6) Neînceperea lucrărilor ori nefinalizarea acestora în termenele stabilite conduce la pierderea valabilităţii autorizaţiei, fiind necesară emiterea unei noi autorizaţii de construire. În situaţia în care caracteristicile nu se schimbă faţă de autorizaţia iniţială, se va putea emite o nouă autorizaţie de construire, fără a fi necesar un nou certificat de urbanism”.În opinia autorului excepţiei, textul de lege criticat încalcă prevederile constituţionale ale art. 44 – Dreptul de proprietate privată şi art. 45 – Libertatea economică.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele:Articolul 7 din Legea nr. 50/1991 a mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate prin raportare la art. 44 şi 45 din Constituţie şi Curtea, prin numeroase decizii, respingând excepţia, a constatat că acesta este constituţional.Astfel, în legătură cu susţinerile referitoare la încălcarea art. 44 din Constituţie, de exemplu, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 409 din 14 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 709 din 5 august 2005, s-a statuat că dispoziţiile Legii nr. 50/1991, referitoare la obligaţia obţinerii unor autorizaţii pentru executarea construcţiilor de către titularul dreptului de proprietate privată, respectiv răspunderea şi sancţiunile corespunzătoare în cazul nerespectării acestor obligaţii, sunt în sensul prevederilor constituţionale menţionate, care permit stabilirea prin lege a unor limitări sau îngrădiri, fără însă ca prin acestea să fie anihilat complet dreptul de proprietate, precum şi că obligaţia obţinerii autorizaţiei de construcţie are drept scop prevenirea consecinţelor negative în cazul unor construcţii necorespunzătoare.De asemenea, cu privire la susţinerile constând în încălcarea art. 45 din Constituţie referitor la Libertatea economică, de exemplu, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 4 din 18 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 23 martie 2005 s-a statuat că „reglementarea restrictivă prin Legea nr. 50/1991 a autorizării executării lucrărilor de construcţii este justificată de interesul public în domeniu. Amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor sunt operaţiuni care trebuie să respecte planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, precum şi anumite standarde de calitate şi siguranţă”.Considerentele care au justificat adoptarea soluţiei de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate prin deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe.Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (7) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Radu” – S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 4.148/45/2006 (număr în format vechi 4.148/2006) al Curţii de Apel Iaşi – Secţia contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent şef,Gabriela Dragomirescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește