Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 518 din 17 iunie 2005
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Nu exista acte care fac referire la acest act | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 alin. (3^1) şi (5^1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorAurelia Popa – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 alin. (3^1) şi (5^1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Emilia Cozlov în Dosarul nr. 3.870/2004 al Tribunalului Brăila – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, Emilia Cozlov personal, şi consilierul juridic Loredana Alexandru, pentru Casa Judeţeană de Pensii Brăila.Autorul excepţiei solicită admiterea acesteia, arătând că dispoziţiile art. 180 alin. (3^1) din Legea nr. 19/2000 generează o situaţie discriminatorie între cei ieşiţi la pensie, în funcţie de perioada aleasă pentru stabilirea drepturilor de pensie. Astfel, apreciază că această perioadă nu îi plasează pe titularii dreptului la pensie în situaţii diferite, de natură să impună un tratament diferenţiat. În sfârşit, susţine că criteriul după care sunt stabiliţi beneficiarii măsurilor reparatorii nu este obiectiv şi legea ar trebui să prevadă ca beneficiarii acestor măsuri să fie stabiliţi în urma analizei individuale a drepturilor cuvenite, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000.Reprezentantul Casei Judeţene de Pensii Brăila solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că modul de calcul al punctajului mediu anual se face în aceleaşi condiţii pentru toate categoriile de pensionari aflate în aceeaşi situaţie, fără a determina privilegii şi discriminări şi fără a se încălca, prin urmare, prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie. De asemenea, arată că persoanele care se înscriu la pensie în perioade diferite, când sunt în vigoare diferite reglementări legale, se află în mod obiectiv în situaţii diferite, iar tratamentul juridic diferenţiat în acest caz nu înseamnă încălcarea principiului egalităţii în drepturi.Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 19 noiembrie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 3.870/2004, Tribunalul Brăila – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 alin. (3^1) şi (5^1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Emilia Cozlov într-o cauză având ca obiect modul de stabilire şi de plată a pensiei de asigurări sociale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 180 alin. (3^1) din Legea nr. 19/2000, coroborate cu cele ale alin. (5^1) din acelaşi articol, contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. În acest sens, arată că prin introducerea în art. 180 din Legea nr. 19/2000 a alin. (3^1) s-a instituit o discriminare între diferite categorii de pensionari în raport cu perioada aleasă pentru stabilirea bazei de calcul a pensiei. Acest fapt a determinat diminuarea drepturilor de pensie ale unor categorii de pensionari, încălcându-se astfel principiul constituţional al egalităţii în drepturi.Tribunalul Brăila – Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciază că susţinerile autorului excepţiei sunt întemeiate. Astfel, arată că, deşi prin introducerea alin. (3^1) în art. 180 din Legea nr. 19/2000 s-a urmărit corijarea unor nedreptăţi, prin consecinţele sale acest text de lege, coroborat cu alin. (5^1) din acelaşi articol, a introdus o nouă discriminare, încălcând astfel prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie. În acest sens, menţionează că „persoanele prevăzute la art. 180 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 au ieşit la pensie în aceleaşi condiţii în perioada 1 ianuarie 1998-31 martie 2001 şi drepturile lor la pensie au fost stabilite conform aceloraşi reglementări. Cu toate acestea beneficiarii prevederilor alin. (3^1) din acelaşi articol sunt doar cei ale căror drepturi de pensie s-au stabilit pe baza salariilor din ultimii 5 ani de activitate sau pe baza salariilor de până la 1 aprilie 1992. Prin aplicarea hotărârilor Guvernului nr. 523/2001 şi nr. 1.315/2001, ca şi prin aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 565/1996, corelată cu dispoziţiile legale sus-menţionate, s-a ajuns la mari diferenţe între pensionari cu privire la drepturile de pensie, încât se poate aprecia că s-au încălcat prevederile art. 16 din Constituţie”.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 reglementează determinarea punctajului mediu anual pentru toate persoanele pensionate pe baza legislaţiei anterioare datei intrării în vigoare a acestui act normativ. Acest procedeu tehnic ce urmează a se avea în vedere la recalcularea şi recorelarea pensiilor are ca scop eliminarea discrepanţelor inerente dintre drepturile persoanelor pensionate conform legislaţiei anterioare şi ale celor pensionate pe baza noilor legi. Exceptarea unor categorii de persoane de la atribuirea punctajului mediu estimat, conform alin. (3^1) al aceluiaşi articol, nu este de natură să instituie privilegii sau discriminări, „întrucât este aplicabilă deopotrivă tuturor persoanelor pensionate aflate în situaţii identice”. În acelaşi timp observă că pensionarii prevăzuţi în art. 180 alin. (3^1) din Legea nr. 19/2000 se află într-o situaţie diferită faţă de cei prevăzuţi la alin. (3) al aceluiaşi articol, fapt ce justifică aplicarea unui tratament juridic diferenţiat. De asemenea, în punctul de vedere exprimat, Guvernul apreciază că nu este întemeiată nici critica potrivit căreia drepturile de pensie anterior stabilite au fost diminuate, sens în care aminteşte că prevederile art. 180 alin. (5^1) şi (7) din Legea nr. 19/2000 nu permit o astfel de diminuare. În sfârşit, în sprijinul celor arătate invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate nu contravin art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât stabilesc un tratament juridic diferit pentru categorii şi situaţii diferite. Astfel, arată că prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate reglementează proceduri tehnice prin a căror aplicare, în timp, se urmăreşte înlăturarea discrepanţelor inerente dintre cei pensionaţi sub imperiul legii anterioare şi cei pensionaţi după intrarea în vigoare a noii reglementări. Existenţa unor categorii diferite de pensionari, distinct individualizate în textele de lege indicate, justifică aplicarea unui tratament juridic diferenţiat în ceea ce priveşte stabilirea punctajului mediu anual, în acord cu interpretarea dată de Curtea Constituţională şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului principiului egalităţii în drepturi.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 180 alin. (3^1) şi (5^1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, dispoziţii introduse prin pct. 13 al articolului unic din Legea nr. 577/2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 2004.Textele legale criticate au următoarea redactare:Art. 180 alin. (3^1) şi (5^1): "(3^1) Se exceptează de la prevederile alin. (3) pensionarii de asigurări sociale de stat ale căror drepturi de pensie s-au stabilit pe baza salariilor din ultimii 5 ani de activitate sau pe baza salariilor de până la data de 1 aprilie 1992. Acestor categorii de persoane li se aplică prevederile alin. (2). […](5^1) După definitivarea procesului de recorelare, punctajul mediu anual al pensiilor cuvenite persoanelor prevăzute la alin. (3^1) nu poate fi mai mic decât cel calculat la data de 1 aprilie 2001."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor texte de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări".Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 a obligat Casa Naţională de Pensii şi Asigurări de Sănătate să determine punctajul mediu anual al fiecărui pensionar prin raportarea cuantumului pensiilor cuvenite conform legislaţiei anterioare la valoarea unui punct de pensie stabilit în condiţiile art. 80.În continuare, alin. (3) al aceluiaşi articol prevede că, în cazul pensionarilor ale căror drepturi au fost stabilite în perioada 1 ianuarie 1998-31 martie 2001 şi sunt mai mari decât un punctaj mediu estimat pentru persoanele ce se pensionează în condiţiile Legii nr. 19/2000, pe lângă punctajul mediu anual stabilit prin raportare la cuantumul pensiei primite li se adaugă şi punctajul mediu estimat.În sfârşit, alin. (3^1) al aceluiaşi articol, criticat prin excepţia de neconstituţionalitate, îi exceptează de la beneficiul drepturilor prevăzute de alineatul precedent pe acei pensionari ale căror drepturi de pensie s-au stabilit pe baza salariilor din ultimii 5 ani de activitate sau pe baza salariilor de până la data de 1 aprilie 1992.Având în vedere aceste dispoziţii legale, Curtea constată că pensionarii se află, în raport cu data pensionării, în situaţii obiectiv diferite. În acest sens, reţine că pe parcursul timpului legislaţia pensiilor a suferit numeroase şi substanţiale modificări atât sub aspectul condiţiilor şi criteriilor prevăzute pentru înscrierea la pensie cât mai ales în privinţa stabilirii bazei de calcul şi, în consecinţă, a cuantumului pensiei cuvenite.Astfel, conform legislaţiei în vigoare până la 31 martie 2001, baza de calcul a pensiei o reprezenta media venitului realizat într-o perioadă de 5 ani consecutivi din ultimii 10 ani de activitate, perioadă aleasă de persoana îndreptăţită la pensie.Este evident că media veniturilor din 5 ani consecutivi, mai favorabilă persoanei pensionate, determină diferenţe substanţiale chiar şi între persoane care au desfăşurat o activitate profesională identică în timp şi ca salarizare.Actuala legislaţie are în vedere întreaga perioadă lucrată (perioadă cotizată) şi stabileşte ca bază de calcul a pensiei punctajul mediu realizat în întreaga perioadă lucrată.În consecinţă, ţinând seama de situaţiile obiectiv diferite în care se află anumite categorii de persoane, legiuitorul a instituit tratamente juridice diferite, reflectate şi în cuantumul pensiilor stabilite.Această reglementare este în deplin acord cu principiul constituţional al egalităţii în drepturi a cetăţenilor, care, aşa cum a statuat în mod constant instanţa de contencios constituţional, în acord cu practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, nu înseamnă uniformitate, astfel că, dacă la situaţii egale trebuie să se aplice un tratament juridic egal, situaţii obiectiv diferite justifică instituirea unui tratament juridic diferenţiat.În sensul constituţionalităţii prevederilor întregului art. 180 din Legea nr. 19/2000 în raport cu principiul constituţional al egalităţii în drepturi, Curtea s-a mai pronunţat şi prin Decizia nr. 255 din 15 iunie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 641 din 15 iulie 2004, când a statuat că acest text de lege nu contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, „fiind deopotrivă aplicabil pentru toţi pensionarii care se află în situaţii identice”. În acest sens, a arătat că „determinarea punctajului mediu anual al fiecărei persoane este un procedeu de natură tehnică şi se face în aceleaşi condiţii pentru toate persoanele pensionate anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 şi urmează a se avea în vedere la recalcularea şi recorelarea pensiilor, operaţiune ce se efectuează eşalonat în timp, în funcţie de posibilităţile financiare existente”.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia din decizia anterioară îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.În sfârşit, faţă de susţinerile autorului excepţiei, potrivit cărora dispoziţiile legale criticate ar fi determinat o diminuare a pensiei cuvenite, Curtea reţine că atât dispoziţiile art. 180 alin. (5^1), cât şi cele ale alin. (7) al aceluiaşi articol instituie garanţii corespunzătoare pentru ca, în urma operaţiunilor de recalculare şi de recolerare a pensiilor, să nu fie diminuate în cazul niciunui pensionar drepturile legal şi corect stabilite, în conformitate cu legislaţia în vigoare la data înscrierii la pensie.Eventualele greşeli apărute în legătură cu stabilirea punctajului mediu anual constituie probleme de fapt ale căror elucidare şi rezolvare intră în competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 alin. (3^1) şi (5^1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Emilia Cozlov în Dosarul nr. 3.870/2004 al Tribunalului Brăila – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 martie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea––––-