DECIZIE nr. 185 din 29 martie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenţei medicale, medicamentelor şi protezelor pentru unele categorii de persoane prevăzute în legi speciale



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorAurelia Popa – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenţei medicale, medicamentelor şi protezelor pentru unele categorii de persoane prevăzute în legi speciale, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia comercială şi de contencios administrativ în Dosarul nr. 7.607/2004.La apelul nominal, se prezintă consilier juridic Alexandra Bejan pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Reprezentanta Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor art. 50 din Constituţie, ci doar reglementează explicit modul de acordare gratuită a medicamentelor pentru persoanele cu handicap, precum şi decontarea acestora din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate. De asemenea, menţionează că acordarea de medicamente gratuite în tratamentul ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizării, reglementată de textul legal criticat, este una dintre măsurile de protecţie specială a persoanelor cu handicap, legiuitorul având libertatea, potrivit art. 34 din Constituţie, de a stabili condiţiile acordării asistenţei medicale, inclusiv a medicamentelor, în funcţie de resursele financiare disponibile în sistemul de asigurări sociale de sănătate. În sfârşit, aminteşte că nici textul constituţional invocat şi nici altă dispoziţie din Legea fundamentală nu prevede pentru nici o categorie de cetăţeni dreptul la asistenţă medicală şi medicamente în mod gratuit.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat, care stabileşte condiţiile în care se acordă în mod gratuit medicamentele pentru veteranii de război, văduvele lor şi persoanele cu handicap, nu contravine dispoziţiilor art. 50 din Constituţie. De asemenea, menţionează că dreptul la protecţie socială nu este un drept absolut.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin încheierea din 10 ianuarie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 7.607/2004, Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenţei medicale, medicamentelor şi protezelor pentru unele categorii de persoane prevăzute în legi speciale, excepţie ridicată de instanţă, din oficiu, cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei nr. 2.059/CA din 9 septembrie 2004, pronunţată de Tribunalul Hunedoara în Dosarul nr. 6.375/2004.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa susţine că prevederile art. 4 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 170/1999 contravin dispoziţiilor art. 50 din Constituţie. Astfel, arată că textul de lege criticat abrogă implicit art. 19 lit. k) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, întrucât limitează dreptul conferit prin această ultimă reglementare la gratuitatea medicamentelor prescrise persoanelor cu handicap. În acest sens, aminteşte faptul că art. 4 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 170/1999 condiţionează acordarea în mod gratuit a medicamentelor de cuprinderea acestora în lista cu denumirile comune internaţionale ale medicamentelor, precum şi de veniturile persoanelor beneficiare. Consecinţa este, în opinia instanţei, că aceste persoane nu îşi mai pot exercita dreptul la medicamente gratuite.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciază că excepţia nu este întemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat trebuie coroborat cu dispoziţiile art. 6 alin. (1) din aceeaşi ordonanţă, potrivit cărora sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute de art. 4 lit. b) se suportă din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, gestionat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate prin casele de asigurări de sănătate, în limita prevederilor bugetare cu această destinaţie şi în condiţiile prevăzute de legislaţia care reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate. În speţă, statul asigură protecţia persoanelor cu handicap, în condiţiile şi cu limitele prevăzute de lege, cu suportarea acestor cheltuieli din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, îndeplinindu-şi astfel obligaţia stabilită de art. 50 din Constituţie.Guvernul apreciază, de asemenea, că excepţia este neîntemeiată, "fiind infirmată chiar de textul legal criticat, întrucât conţine dispoziţii care asigură concretizarea prevederilor, cu caracter principial, din cuprinsul art. 50 din Constituţie […]". De asemenea, arată că acordarea de medicamente gratuite, în tratament ambulatoriu, cât şi în timpul spitalizării, reglementată de textul de lege criticat, este una dintre măsurile de protecţie specială a persoanelor cu handicap, legiuitorul fiind în drept, potrivit art. 34 din Constituţie, să stabilească, în funcţie de resursele financiare existente în diferite etape, condiţiile acordării asistenţei medicale, inclusiv a medicamentelor. În sfârşit, menţionează că nici o prevedere constituţională nu consacră dreptul de a beneficia în mod gratuit de medicamente.Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 4 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 170/1999 sunt constituţionale şi că duc la îndeplinire dispoziţiile constituţionale referitoare la necesitatea asigurării de către stat a unei politici naţionale de egalitate a şanselor, de prevenire şi de tratament a persoanei cu handicap, în vederea participării efective a acestei categorii de persoane în viaţa comunităţii.Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Preşedintelui Camerei Deputaţilor, Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 4 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenţei medicale, medicamentelor şi protezelor pentru unele categorii de persoane prevăzute în legi speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 5 noiembrie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 783/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 21 ianuarie 2002. Textul de lege criticat a fost modificat şi prin art. I pct. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 30/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 170/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 31 ianuarie 2004, având în prezent următoarea redactare: „Persoanele prevăzute la art. 2 lit. b) şi e) beneficiază şi de următoarele drepturi: […]b) medicamente gratuite atât în tratament ambulatoriu, prevăzute în «Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale ale medicamentelor din Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman de care beneficiază asiguraţii pe bază de prescripţie medicală, cu sau fără contribuţie personală», cât şi pe timpul spitalizării, în condiţiile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, dacă nu realizează alte venituri decât cele provenite din drepturile băneşti acordate de legile speciale prin care li se stabileşte această calitate, precum şi cele provenite din pensii;". În susţinerea neconstituţionalităţii acestui text de lege, Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia comercială şi de contencios administrativ invocă dispoziţiile art. 50 din Constituţie, potrivit cărora "Persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială. Statul asigură realizarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor, de prevenire şi de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viaţa comunităţii, respectând drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor". … Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul de lege criticat reflectă preocuparea legiuitorului pentru asigurarea protecţiei speciale a persoanelor cu handicap, obligaţie prevăzută de art. 50 din Constituţie. Astfel, prevederile art. 4 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 170/1999 stabilesc dreptul persoanelor cu handicap de a beneficia, alături de alte categorii de persoane prevăzute în legi speciale, de medicamente gratuite atât în tratament ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizării.Curtea reţine însă că acest drept nu poate fi absolut şi acordat fără nici o condiţie, respectiv să vizeze orice fel de medicamente. De aceea, textul de lege criticat precizează că medicamentele ce se acordă gratuit trebuie să fie prevăzute în "Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale ale medicamentelor din Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman de care beneficiază asiguraţii pe bază de prescripţie medicală, cu sau fără contribuţie personală", precum şi faptul că aceste medicamente se acordă în condiţiile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. De asemenea, textul impune şi condiţia ca beneficiarii să nu realizeze "alte venituri decât cele provenite din drepturile băneşti acordate de legile speciale prin care li se stabileşte această calitate, precum şi cele provenite din pensii". Această din urmă condiţie asigură ca protecţia statului să fie acordată doar acelor persoane care într-adevăr au nevoie de această protecţie.În sfârşit, Curtea observă că nici textul constituţional invocat şi nici altă dispoziţie din Legea fundamentală nu consacră, pentru vreo categorie de cetăţeni, dreptul la asistenţă medicală, medicamente şi proteze gratuite. Eventualele neconcordanţe, semnalate de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia comercială şi de contencios administrativ, între dispoziţiile legale criticate şi prevederile altor acte normative nu constituie probleme de constituţionalitate, ci probleme de aplicare a legii ce revin competenţei instanţei de judecată.În consecinţă, având în vedere toate aceste aspecte, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 170/1999 este neîntemeiată.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂîn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenţei medicale, medicamentelor şi protezelor pentru unele categorii de persoane prevăzute în legi speciale, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia comercială şi de contencios administrativ în Dosarul nr. 7.607/2004.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 martie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește