DECIZIE nr. 185 din 2 martie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 665, 666 şi 676 din Codul civil



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorAntonia Constantin – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 665, 666 şi 676 din Codul civil, excepţie ridicată de Marioara Ogîrcin în Dosarul nr. 9.558/C/2005 al Curţii de Apel Timişoara – Secţia civilă.La apelul nominal este prezent autorul excepţiei, prin avocat Teofil Haica, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul autorului excepţiei susţine că neconstituţionalitatea textelor de lege criticate este strâns legată de Legea fiscală din anul 1921, a cărei neconstituţionalitate, de asemenea, o invocă în faţa instanţei constituţionale. În acest sens, arată că limitarea reprezentării succesorale numai la ordinul descendenţilor contravine dispoziţiilor art. 46 din Constituţie, deoarece această instituţie juridică este un beneficiu al legii care are drept scop tocmai înlăturarea consecinţelor injuste ale principiului proximităţii gradelor de rudenie şi ale principiului egalităţii în grad de rudenie. Se ajunge astfel la situaţia că, datorită principiului proximităţii gradului de rudenie în cadrul clasei a patra de moştenitori, un colateral ordinar de gradul trei, unchi pe linie paternă, să excludă de la moştenire gradul patru de rudenie, verişoara primară pe linie maternă. Dacă reprezentarea ar fi fost admisă şi pe tulpini în cadrul clasei a patra de moştenitori, s-ar fi putut ajunge la o situaţie echitabilă ca cei doi unchi, cel pe linie paternă şi cel pe linie maternă, să moştenească în mod egal defuncta rămasă fără erezi. În consecinţă, solicită admiterea excepţiei, avându-se în vedere interesele moştenitorilor de gradul patru din clasa a patra de moştenitori, precum şi interesele statului de a ocroti transmiterea succesorală. Depune note scrise.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilă, deoarece criticile de neconstituţionalitate vizează necorelări între dispoziţii legale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 7 noiembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 9.558/C/2005, Curtea de Apel Timişoara – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 665, 666 şi 676 din Codul civil, excepţie ridicată de Marioara Ogîrcin într-un proces de partaj succesoral.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textele de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 21 şi 46 din Constituţie, deoarece dreptul său la moştenire este îngrădit prin limitarea reprezentării succesorale şi prin principiul proximităţii gradelor de rudenie. Este invocată, de asemenea, şi încălcarea art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În speţă, autorul excepţiei face parte din clasa colateralilor ordinari.Curtea de Apel Timişoara – Secţia civilă apreciază că textele legale criticate sunt constituţionale, întrucât legiuitorul a avut în vedere ca în cadrul moştenirii legale să fie chemate la succesiune persoanele care sunt în legătură de familie cu defunctul, rudenia fiind, potrivit legii, legătura bazată pe descendenţa unei persoane sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale privind dreptul la moştenire şi cu cele privind liberul acces la justiţie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul excepţiei, cu ocazia dezbaterilor în şedinţă publică, a ridicat în faţa sa şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Legea fiscală din 28 iulie 1921.Cu privire la această excepţie, Curtea Constituţională nu se poate pronunţa, deoarece aceasta a fost ridicată direct în faţa Curţii, iar nu a instanţei judecătoreşti care a fost învestită cu soluţionarea cauzei.Potrivit art. 146 lit. d) din Constituţie, Curtea Constituţională "hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial". Rezultă, pe cale de interpretare, că instanţa de contencios constituţional nu hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate direct în faţa sa. Soluţia contrară nu poate fi primită şi pentru aceea că astfel s-ar încălca prevederile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, conform cărora părţile trebuie să îşi exprime punctele de vedere în legătură cu excepţia de neconstituţionalitate, depunând dovezile şi probele pe care le consideră necesare şi exercitându-şi astfel drepturile lor procesuale. Mai mult, însăşi instanţa de judecată este obligată să îşi exprime opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată şi să sesizeze, prin încheiere motivată, Curtea Constituţională. De asemenea, Curtea Constituţională hotărăşte asupra excepţiei de neconstituţionalitate nu numai pe baza sesizării prin încheierea instanţei de judecată, dar şi în limitele acestei sesizări. Orice demers al Curţii Constituţionale, dincolo de limitele sesizării, ar avea drept consecinţă ignorarea prevederilor constituţionale şi ale legii sale organice privind imposibilitatea sesizării ei din oficiu.În consecinţă, Curtea va exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor art. 665, 666 şi 676 din Codul civil, care au următorul conţinut:– Art. 665: "Reprezentarea se întinde nemărginit în linie directă descendentă.Ea este admisă în toate cazurile, concure copiii defunctului cu descendenţii unui copil mort mai dinainte, întâmple-se ca toţi copiii defunctului fiind morţi înaintea lui, descendenţii zişilor copii să se găsească între ei în grade egale sau neegale.";– Art. 666: "În linie colaterală, reprezentarea este admisă în privinţa copiilor şi descendenţilor fraţilor sau surorilor defunctului, vie ei la succesiunea sa în concurs cu unchi sau mătuşi, întâmple-se ca toţi fraţii şi surorile defunctului, fiind morţi mai dinainte, succesiunea să se găsească trecută la descendenţii lor, în grade egale sau neegale.";– Art. 676: "Rudele succed până la al doisprezecelea grad inclusiv."Textele constituţionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 46 privind dreptul la moştenire. Este invocată, de asemenea, încălcarea art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.În speţă, autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că, în calitatea sa de rudă (văr primar cu defunctul), făcând parte din clasa colateralilor ordinari, nu beneficiază de prevederile art. 665 din Codul civil privind reprezentarea succesorală, fiindu-i îngrădit acest drept prin prevederile art. 666 şi 672 din Codul civil, precum şi de principiul proximităţii gradelor de rudenie.Analizând criticile de neconstituţionalitate şi argumentele aduse în susţinerea acestora, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate pentru considerentele ce urmează.Potrivit art. 665, 666 şi 672 din Codul civil, reprezentarea succesorală este admisă în linie dreaptă descendentă, precum şi în favoarea copiilor şi descendenţilor fraţilor şi surorilor ce fac parte din ordinul colateralilor privilegiaţi. Din analiza textelor de lege criticate rezultă că beneficiul reprezentării este refuzat ascendenţilor, fie ei chiar privilegiaţi, precum şi colateralilor ordinari. Având în vedere că legăturile de rudenie pot fi foarte îndepărtate, astfel încât chemarea la moştenire a rudelor nu ar mai fi bazată pe sentimente reale de afecţiune faţă de defunct, legiuitorul a limitat în linie colaterală vocaţia succesorală legală la gradul al patrulea inclusiv, cu respectarea principiului proximităţii gradelor de rudenie. În consecinţă, Curtea constată că textele de lege criticate nu conţin reglementări de natură a contraveni principiului constituţional al garantării dreptului la moştenire, întrucât reprezentarea succesorală este o instituţie ce derogă de la principiile devoluţiunii legale a moştenirii.Referitor la critica privind încălcarea liberului acces la justiţie, precum şi a prevederilor cuprinse în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi anume a celor care privesc procesul echitabil şi dreptul persoanei de a se plânge unei instanţe, Curtea reţine că textele de lege criticate de autorul excepţiei nu opresc, în realitate, părţile interesate de a apela la instanţele judecătoreşti şi de a se prevala de toate garanţiile procesuale ce condiţionează într-o societate democratică, procesul echitabil.Pe de altă parte, în ceea ce priveşte nemulţumirea autorului excepţiei că, datorită gradului de rudenie cu defunctul, nu îi sunt aplicabile prevederile art. 666 din Codul civil, Curtea constată că stabilirea vocaţiei succesorale a rudelor defunctului, ţinând seama de clasa de moştenitori şi de gradul de rudenie, reprezintă un aspect ce excedează competenţei sale.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 665, 666 şi 676 din Codul civil, excepţie ridicată de Marioara Ogîrcin în Dosarul nr. 9.558/C/2005 al Curţii de Apel Timişoara – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 martie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Maria Bratu_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește