DECIZIE nr. 180 din 6 martie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 317, 323 şi 334 din Codul de procedură penală



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorOana Cristina Puică – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 317, 323 şi 334 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Zori Tinca în Dosarul nr. 10636.02/320/2008 al Judecătoriei Târgu Mureş şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 183D/2011.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 20 mai 2010, pronunţată în Dosarul nr. 10636.02/320/2008, Judecătoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 317, 323 şi 334 din Codul de procedură penală.Excepţia a fost ridicată de Zori Tinca cu ocazia soluţionării unei cauze penale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 317, art. 323 şi art. 334 din Codul de procedură penală încalcă dreptul la apărare, deoarece, în cazul schimbării încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare, instanţa nu are obligaţia de a-l asculta pe inculpat. Mai arată că instanţa poate schimba încadrarea juridică în orice moment procesual, inclusiv cu ocazia soluţionării pe fond a cauzei, în timp ce toate apărările inculpatului se fac în funcţie de încadrarea juridică a faptei de care acesta este acuzat.Judecătoria Târgu Mureş apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispoziţiilor din Constituţie invocate de autorul excepţiei. Faptul că legea nu prevede ascultarea obligatorie a inculpatului cu ocazia schimbării încadrării juridice pe parcursul judecăţii sau după realizarea unei asemenea schimbări de încadrare nu înseamnă că inculpatului îi este încălcat în vreun fel dreptul la apărare, întrucât acesta poate să dea declaraţii sau să facă afirmaţii oricând pe parcursul procesului penal, nefiind condiţionat de instituţia juridică a ascultării inculpatului în sens strict. Totodată, împrejurarea că instanţa a dispus ca pronunţarea asupra cererii de schimbare a încadrării juridice să se facă odată cu pronunţarea pe fondul cauzei nu este de natură să încalce dreptul la apărare al inculpatului, deoarece, pe parcursul cercetării judecătoreşti, acesta este liber să facă toate apărările pe care le apreciază ca fiind necesare, fără a fi limitat de vreo încadrare juridică dată faptei în mod formal. Astfel, inculpatul poate să facă apărări atât în ceea ce priveşte încadrarea juridică pentru care a fost trimis în judecată prin rechizitoriu, cât şi în ceea ce priveşte încadrarea juridică pe care a propus-o, fără a fi îngrădit în vreun fel în exercitarea drepturilor sale procesuale.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece nu aduc nicio atingere dispoziţiilor din Constituţie invocate de autorul excepţiei. Face trimitere, în acest sens, la deciziile Curţii Constituţionale nr. 959/2008, nr. 308/2010 şi nr. 459/2011.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 317, 323 şi 334 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins:– Art. 317: "Judecata se mărgineşte la fapta şi la persoana arătată în actul de sesizare a instanţei, iar în caz de extindere a procesului penal, şi la fapta şi persoana la care se referă extinderea.";– Art. 323, modificat prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006: „Instanţa procedează apoi la ascultarea inculpatului.Inculpatul este lăsat să arate tot ce ştie despre fapta pentru care a fost trimis în judecată, apoi i se pot pune întrebări de către preşedinte şi în mod nemijlocit de ceilalţi membri ai completului, de către procuror, de partea vătămată, de partea civilă, de partea responsabilă civilmente, de ceilalţi inculpaţi şi de apărătorul inculpatului a cărui ascultare se face.Instanţa poate respinge întrebările care nu sunt concludente şi utile cauzei.Inculpatul poate fi reascultat ori de câte ori este necesar.";– Art. 334: "Dacă în cursul judecăţii se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanţa este obligată să pună în discuţie noua încadrare şi să atragă atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau eventual amânarea judecăţii, pentru a-şi pregăti apărarea."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 24 privind dreptul la apărare, precum şi ale art. 11 alin. (2) privind raportul dintre dreptul internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20 referitoare la preeminenţa tratatelor internaţionale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 6 paragraful 3 referitoare la garanţiile acordate persoanei acuzate de săvârşirea unei fapte penale din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 317, 323 şi 334 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocate şi în prezenta cauză, şi faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 308 din 23 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 3 mai 2010, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor de lege criticate, reţinând că instanţa de judecată nu este ţinută de încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare, iar schimbarea încadrării juridice a faptei este un act procesual necesar în cazurile în care rechizitoriul a reţinut din eroare o anumită încadrare sau atunci când în cursul judecăţii apar elemente noi, de natură să determine o altă încadrare juridică decât cea dată prin actul de sesizare a instanţei.Totodată, dispoziţiile art. 334 din Codul de procedură penală impun instanţei obligaţia de a pune în discuţie noua încadrare şi de a atrage atenţia inculpatului că are dreptul să ceară acordarea răgazului necesar pentru a-şi pregăti apărarea. Sub acest aspect se reţine că aceste obligaţii care incumbă instanţei judecătoreşti reprezintă veritabile garanţii ale dreptului la apărare şi ale dreptului la un proces echitabil.Cu acelaşi prilej, Curtea a mai constatat că dispoziţiile de lege referitoare la schimbarea încadrării juridice, la ascultarea inculpatului şi la obiectul judecăţii nu contravin dreptului la apărare, pentru că autorul excepţiei porneşte de la o premisă eronată. Astfel, dintr-o economie logică a normelor de procedură ce guvernează procesul penal, schimbarea încadrării juridice a unei fapte este, cu excepţia strecurării unei erori în actul de inculpare, determinată de o cercetare judecătorească efectuată, fiind deci impusă de aceasta, şi nicidecum nu poate fi primită afirmaţia potrivit căreia actul procesual al schimbării încadrării juridice generează o nouă cercetare judecătorească care are abilitatea de a face tabula rasa cu cea efectuată deja. Aceasta, întrucât ceea ce se supune actului de înfăptuire a justiţiei nu este o încadrare juridică, ci o faptă care prezintă pericol social, săvârşită cu vinovăţie şi care este prevăzută de legea penală.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin decizia mai sus menţionată, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru motivele arătate mai sus, nu poate fi reţinută nici încălcarea prevederilor art. 6 paragraful 3 referitoare la garanţiile acordate persoanei acuzate de săvârşirea unei fapte penale din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dispoziţiile de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu dreptul persoanei la un proces echitabil.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 317, 323 şi 334 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Zori Tinca în Dosarul nr. 10636.02/320/2008 al Judecătoriei Târgu Mureş.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește