DECIZIE nr. 18 din 11 ianuarie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorIon Tiucă – procurorCristina Cătălina Turcu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Dan Paul Hartman în Dosarul nr. 97/2006 al Tribunalului Cluj – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.143 D/2006, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor din Cluj în Dosarul nr. 5.108/2005 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.La apelul nominal, lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor sus-menţionate, având în vedere obiectul identic al excepţiilor ridicate.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 2.143 D/2006 la Dosarul nr. 1.697 D/2006, care este primul înregistrat.Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 9 iunie 2006 şi din 12 septembrie 2006, pronunţate în dosarele nr. 97/2006 şi nr. 5.108/2005, Tribunalul Cluj – Secţia civilă şi Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (5) şi a dispoziţiilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.Excepţia a fost ridicată de Dan Paul Hartman şi Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor din Cluj în cauze având ca obiect o contestaţie împotriva dispoziţiei de respingere a notificării prin care se solicita acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru un imobil, ca tardiv introdusă, respectiv o acţiune în revendicare a unui imobil.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că textul de lege criticat aduce atingere dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, deoarece "introduce o discriminare nejustificată, nelegală şi imorală" între proprietarii sau succesorii acestora care au făcut notificări în 2001 şi cei care au formulat astfel de cereri în temeiul Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. Totodată, se încalcă şi dispoziţiile art. 44 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentală, întrucât proprietatea privată nu mai este garantată şi ocrotită în mod egal de lege.Tribunalul Cluj – Secţia civilă "constată inadmisibilitatea excepţiei invocate", arătând că "legiuitorul a avut în vedere măsurile reparatorii cuvenite celor deposedaţi de drepturile lor, prevăzând, în mod expres, o limită a posibilităţilor de solicitare a acestor măsuri tocmai pentru a da eficienţă legii".Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că prin apariţia Legii nr. 10/2001 şi a Legii nr. 247/2005 s-a urmărit clarificarea regimului juridic al imobilelor preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, cu respectarea prevederilor constituţionale referitoare la dreptul de proprietate privată.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, aşa cum a statuat şi Curtea în jurisprudenţa sa.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, aşa cum rezultă din concluziile autorilor excepţiei, prevederile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. La data sesizării Curţii, Legea nr. 10/2001 era republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, astfel încât, în urma renumerotării textelor, art. 21 alin. (5) devenise art. 22 alin. (5), având următorul cuprins:– Art. 22 alin. (5): "Nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiţie măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent."În consecinţă, prin prezenta decizie, Curtea se va pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.Prevederile legale criticate sunt considerate a fi contrare dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi şi în art. 44 alin. (2) teza întâi referitoare la garantarea şi ocrotirea în mod egal prin lege a proprietăţii private, indiferent de titular.Examinând excepţia, Curtea Constituţională reţine următoarele:Prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente s-au adus modificări Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Modificările nu privesc însă instituirea unui nou termen în care să poată fi depuse notificările prevăzute la art. 22 din Legea nr. 10/2001. Aceasta deoarece, aşa cum a constatat Curtea prin Decizia nr. 737 din 26 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 21 noiembrie 2006, făcând referire la practica sa anterioară, recunoaşterea sine die a posibilităţii persoanei interesate de a declanşa procedura de recuperare a imobilelor preluate abuziv de către stat ar fi fost de natură să genereze un climat de insecuritate juridică în domeniul proprietăţii imobiliare.Totodată, prin aceeaşi decizie, s-a statuat, în esenţă, că, potrivit dispoziţiilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, exercitarea dreptului de proprietate trebuie să se facă în limitele legii. Legiuitorul ordinar este aşadar competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea acestuia, instituind limitări rezonabile în valorificarea ca drept subiectiv garantat, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept.Cu privire la critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 prin raportare la dispoziţiile constituţionale ale art. 16, Curtea a reţinut prin Decizia nr. 571 din 19 septembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 16 octombrie 2006, că acestea se aplică în mod egal tuturor subiectelor de drept aflate în aceeaşi situaţie juridică, fără nicio discriminare, pe considerente arbitrare.Întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţiile şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Dan Paul Hartman în Dosarul nr. 97/2006 al Tribunalului Cluj – Secţia civilă, precum şi de Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor din Cluj în Dosarul nr. 5.108/2005 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 ianuarie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește