DECIZIE nr. 179 din 2 martie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 373^1 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorAntonia Constantin – procurorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 373^1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Aurel Ionescu în Dosarul nr. 1.155/2005 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.La apelul nominal răspund personal autorul excepţiei şi partea Exacustodian Păuşescu. Aurel Ionescu solicită admiterea criticii de neconstituţionalitate pentru motivele invocate în faţa instanţei de judecată. Exacustodian Păuşescu solicită respingerea excepţiei ca nefondată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât criticile de neconstituţionalitate vizează probleme de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor criticate, aspecte ce excedează competenţei Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 3 martie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 1.155/2005, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 373^1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Aurel Ionescu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 nu sunt corelate cu alte prevederi din aceeaşi lege sub aspectul cuantumului taxei de timbru aferente contestaţiei la executarea silită. Referitor la dispoziţiile art. 373^1 din Codul de procedură civilă, autorul arată că, prin aplicarea lor, respectiv prin instituirea măsurii executării silite imobiliare, s-au încălcat prevederile constituţionale cuprinse în art. 20, 44 şi 136, precum şi cele cuprinse în Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât nu este motivată, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, şi neîntemeiată pentru excepţia al cărei obiect îl constituie prevederile art. 373^1 din Codul de procedură civilă.Avocatul Poporului arată că excepţia de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 este inadmisibilă, întrucât autorul nu indică nici o prevedere constituţională presupusă a fi încălcată. În ceea ce priveşte art. 373^1 din Codul de procedură civilă, excepţia este neîntemeiată, textul de lege criticat fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale referitoare la dreptul de proprietate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, şi ale art. 373^1 din Codul de procedură civilă, dispoziţii care au următorul conţinut:– Art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997: „În cazul contestaţiei la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestaţii nu poate depăşi suma de 1.500.000 lei, indiferent de valoarea contestată.”;– Art. 373^1 din Codul de procedură civilă: "Cererea de executare silită se depune la executorul judecătoresc, dacă legea nu dispune altfel. Executorul judecătoresc va solicita încuviinţarea executării de către instanţa de executare, căreia îi va înainta, în copie, cererea creditorului urmăritor şi titlul executoriu.Instanţa încuviinţează executarea silită prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Încheierea prin care preşedintele instanţei admite cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă nici unei căi de atac. Încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi atacată cu recurs de către creditor, în termen de 5 zile de la comunicare.După încuviinţarea cererii instanţa va alcătui un dosar privind executarea, la care executorul judecătoresc este obligat să depună câte un exemplar al fiecărui act de executare, în termen de 48 de ore de la efectuarea acestuia."Autorul excepţiei susţine că prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 sunt neconstituţionale prin raportare la dispoziţii legale cuprinse în acelaşi act normativ, fără a indica vreun articol din Constituţie.În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 373^1 din Codul de procedură civilă, arată că acestea încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 privitoare la dreptul de proprietate privată şi în art. 136 referitoare la proprietate.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei se limitează la a menţiona anumite necorelări ale unor prevederi cuprinse în acelaşi act normativ, fără a preciza dispoziţiile constituţionale încălcate, deci fără a evidenţia pretinsa relaţie de contrarietate care ar fi de natură să confere caracter neconstituţional textului de lege criticat.Într-o atare situaţie, critica art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 nu este motivată şi, prin urmare, excepţia nu satisface exigenţa prevăzută de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căreia „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate”, ceea ce o califică drept inadmisibilă.În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 373^1 din Codul de procedură civilă, se observă că pretinsa neconstituţionalitate este dedusă exclusiv din modul de aplicare a prevederilor legale în cauză, susţinerile autorului excepţiei demonstrând că, în realitate, obiectul criticii sale îl constituie această operaţiune, pe care Curtea ar urma să o cenzureze. Or, exercitarea controlului asupra activităţii de aplicare în concret a normelor legale reprezintă atributul exclusiv al instanţelor judecătoreşti, Curtea Constituţională fiind competentă, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe numai asupra problemelor de drept, „fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 373^1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Aurel Ionescu în Dosarul nr. 1.155/2005 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 martie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește