DECIZIE nr. 179 din 16 noiembrie 1999

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorPaula C. Pantea – procurorLaurentiu Cristescu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată, excepţie ridicată de prefectul judeţului Arad în Dosarul nr. 2.027/CA/1999 al Curţii de Apel Timişoara.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind necesară menţinerea termenului în care prefectul să poată ataca în faţa instanţelor de contencios administrativ actele administraţiei publice locale pe care le considera ilegale. În caz contrar s-ar da posibilitatea prefectului sa atace în mod discretionar în justiţie actele administraţiei publice locale, fapt ce ar reprezenta o restrangere a drepturilor cetăţenilor. Reprezentantul Ministerului Public arata totodată ca anterior Curtea s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor criticate, pe care le-a considerat constituţionale, fapt pentru care solicită respingerea excepţiei ridicate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 19 mai 1999 Curtea de Apel Timişoara – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 111 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată, excepţie ridicată de prefectul judeţului Arad în Dosarul nr. 2.027/CA/1999, în contradictoriu cu Consiliul Local al Municipiului Arad şi cu Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultura Arad, dosar aflat pe rolul acelei instanţe.În motivarea excepţiei prefectul judeţului Arad considera ca "Întrucât legiuitorul, prin Constituţie, nu a înţeles sa stabilească un termen în care prefectul să solicite instanţei anularea unui act apreciat ca nelegal şi nici nu face trimitere la o lege care să condiţioneze sau sa limiteze exercitarea acestui drept, apreciem ca prevederile art. 111 alin. (3) din Legea nr. 69/1991, republicată – prin care se stabileşte termenul de decădere de 30 de zile – sunt neconstituţionale”.Instanţa de judecată opineaza ca excepţia ridicată este intemeiata, dispoziţiile art. 111 alin. (3) din Legea nr. 69/1991, republicată, contravenind prevederilor constituţionale.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei ridicate.În punctul sau de vedere preşedintele Camerei Deputaţilor apreciază ca excepţia este intemeiata, întrucât "dispoziţiile art. 111 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată, sunt neconstituţionale”. Se considera ca a limita introducerea de către prefect a acţiunii împotriva unui act al autorităţilor administraţiei publice locale la 30 de zile şi a stabili ca acest termen este unul de decădere ar insemna un adaos la textul constituţional. Acest lucru ar fi de natura sa ingreuneze „controlul de legalitate exercitat de prefect”. În plus, faptul că nu se stabileşte un termen pentru acţiunea în contencios administrativ a prefectului reprezintă totodată o măsura de ocrotire a intereselor persoanelor fizice. „Dacă ar exista un termen în care prefectul nu ar putea – din ratiuni obiective – să se încadreze, ar fi necesar ca persoanele fizice să se adreseze ele însele instanţei de contencios administrativ cu o cerere intemeiata pe dispoziţiile art. 48 din Constituţie. Or, posibilitatea prefectului de a ataca oricând un act vatamator emis de o autoritate publică locală aleasă se constituie într-o garanţie de care beneficiază insesi persoanele fizice vătămate”.În punctul de vedere al Guvernului se apreciază, de asemenea, ca excepţia este intemeiata, evocandu-se jurisprudenta Curţii Constituţionale, care printr-o decizie anterioară, nr. 137/1994, s-a pronunţat în sensul considerarii ca neconstitutional a textului din fostul art. 101 alin. 2 din Legea nr. 69/1991, text ce stabilea un termen de 15 zile pentru acţiunea prefectului.Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie şi art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Excepţia de neconstituţionalitate se referă la art. 111 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată, care are următoarea redactare: „Introducerea acţiunii de către prefect se face în termen de 30 de zile de la comunicarea actului, potrivit art. 53 alin. (1) lit. h). Termenul de 30 de zile este termen de decădere. Acţiunea este scutită de taxa de timbru.”Examinând excepţia ridicată, Curtea retine ca acest text de lege a mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate.Astfel, prin Decizia nr. 66 din 27 aprilie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 30 iunie 1999, Curtea Constituţională, luând în dezbatere o excepţie în care se criticau, pe motiv de neconstituţionalitate, prevederile art. 111 alin. (2) şi (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată, a respins acea excepţie, considerând ca instituirea unui termen de decădere pentru introducerea acţiunii de către prefect la instanţa de contencios administrativ nu înseamnă o adaugare la textul art. 122 alin. (4) din Constituţie sau o încălcare a acestuia. De altfel prin alin. (3) al aceluiaşi articol din Constituţie se prevede că „Atribuţiile prefectului se stabilesc potrivit legii”. Prin aceeaşi decizie Curtea a constatat ca „stabilirea acestui termen de decădere nu constituie o limitare a prerogativelor sale de tutela administrativă, ci, dimpotriva, reprezintă un stimulent şi o garanţie a examinării cu celeritate a actelor administrative emise de autorităţile publice locale, în vederea luării măsurilor legale de desfiinţare a celor date cu încălcarea dispoziţiilor legii”.Deoarece nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, iar considerentele din aceasta decizie îşi păstrează valabilitatea şi în acest caz, prezenta excepţie de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată, excepţie ridicată de prefectul judeţului Arad în Dosarul nr. 2.027/CA/1999 al Curţii de Apel Timişoara.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 noiembrie 1999.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Laurentiu Cristescu–––––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește