DECIZIE nr. 178 din 20 aprilie 2004

referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 454 din Codul de procedură civila



Nicolae Popa – presedinteCostica Bulai – judecatorNicolae Cochinescu – judecatorConstantin Doldur – judecatorKozsokar Gabor – judecatorPetre Ninosu – judecatorSerban Viorel Stanoiu – judecatorFlorentina Balta – procurorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistentPe rol se afla solutionarea excepţiei de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 454 din Codul de procedură civila, excepţie ridicata de Societatea Comerciala "Trei G Export" S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 5.310/2003 al Tribunalului Bihor.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal indeplinita.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, aratand ca textul de lege criticat nu contravine prevederilor constitutionale referitoare la liberul acces la justiţie şi la garantarea dreptului la aparare, intrucat poprirea se infiinteaza cu instiintarea debitorului, astfel încât acesta are posibilitatea de a formula contestaţie la executare împotriva actelor vatamatoare în temeiul art. 399 şi urmatoarele din Codul de procedură civila. Nu poate fi retinuta nici critica referitoare la incalcarea art. 16 din Constitutie, republicată, intrucat nu exista identitate de situaţie între creditori şi debitori care să impuna un tratament juridic nediferentiat.CURTEA,având în vedere actele şi lucrarile dosarului, retine urmatoarele:Prin Incheierea din 26 noiembrie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 5.310/2003, Tribunalul Bihor a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 454 din Codul de procedură civila, excepţie ridicata de Societatea Comerciala "Trei G Export" – S.R.L. din Oradea.În motivarea excepţiei de neconstitutionalitate se arata ca, desi în cadrul tuturor celorlalte forme de executare se procedeaza la somarea debitorului, art. 454 din Codul de procedură civila prevede că poprirea se infiinteaza fără somatie. Astfel, accesul liber la justiţie şi dreptul la aparare ale debitorului şi tertului poprit sunt incalcate prin lasarea la indemana exclusiva a executorului judecătoresc a dispunerii infiintarii popririi, fără ca această măsură să fie validata de către instanţa de judecată, în prezenta părţilor.De asemenea, intrucat de înfiinţarea popririi ia cunoştinţa numai creditorul, textul de lege criticat instituie un privilegiu în favoarea acestuia, ceea ce contravine principiului egalitatii în drepturi a cetatenilor.În concluzie, autoarea excepţiei considera ca prevederile art. 454 din Codul de procedură civila determina o restrangere a exercitarii drepturilor constitutionale menţionate, nejustificata de existenta vreuneia dintre situaţiile prevăzute la art. 53 din Constitutie, republicată.Tribunalul Bihor apreciaza ca, desi art. 454 din Codul de procedură civila nu prevede obligativitatea somarii debitorului, acesta din urma este incunostintat de începerea executarii silite prin poprire, prin intermediul adresei insotite de titlul executoriu certificat. Asa fiind, textul de lege criticat nu creeaza discriminari şi nu restrange exercitiul dreptului la aparare sau al liberului acces la justiţie, excepţia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 454 din Codul de procedură civila fiind neintemeiata.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstitutionalitate ridicata.Guvernul arata ca textul de lege criticat îşi are temeiul în dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicată, potrivit cărora competenţa instanţelor judecătorești şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Înfiinţarea popririi se realizează cu incunostintarea în scris a debitorului despre măsura luata, tocmai pentru a asigura acestuia posibilitatea de a-şi exercită în mod neingradit drepturile procesuale prevăzute de lege, prin promovarea unei contestatii împotriva actului de executare. Asadar, art. 454 din Codul de procedură civila nu aduce atingere principiului egalitatii în drepturi a celor urmariti prin poprire, asigurand accesul liber la justiţie tuturor persoanelor interesate.Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstitutionalitate.CURTEA,examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicată, retine urmatoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizata şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constitutia României, republicată, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, sa solutioneze excepţia de neconstitutionalitate formulata.Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 454 din Codul de procedură civila şi are urmatorul continut:– Art. 454: "Poprirea se infiinteaza fără somatie, prin adresa însoţită de o copie certificata de pe titlul executoriu, comunicata celei de-a treia persoane aratate la art. 452, instiintandu-se totodata şi debitorul despre măsura luata.În adresa de poprire se va pune în vedere celei de-a treia persoane, care devine potrivit art. 1 tert poprit, interdictia de a plati debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datorează ori pe care i le va datora, declarandu-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obligaţiei ce se executa silit.În cazul în care poprirea a fost infiintata ca măsura asiguratorie şi nu a fost desfiintata până la obtinerea titlului executoriu, se va comunică tertului poprit copie certificata de pe titlul executoriu în vederea indeplinirii obligaţiilor prevăzute de art. 456.Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite va inceta dacă debitorul consemneaza, cu afectatiune speciala, întreaga valoare a creantei la dispoziţia creditorului urmaritor. Debitorul va inmana recipisa de consemnare executorului judecătoresc, care va instiinta de îndată pe tertul poprit."Autoarea excepţiei sustine ca dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (1) şi (2), art. 21 alin. (1) şi (2), art. 24 alin. (1), ale art. 53 şi 57 din Constitutia României, republicată, care au urmatorul continut:– Art. 16 alin. (1) şi (2): "(1) Cetatenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminari.(2) Nimeni nu este mai presus de lege."; … – Art. 21 alin. (1) şi (2): "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor şi a intereselor sale legitime.(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept."; … – Art. 24 alin. (1): "Dreptul la aparare este garantat.";– Art. 53: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apararea securitatii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertatilor cetatenilor; desfăşurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.(2) Restrangerea poate fi dispusa numai dacă este necesară intr-o societate democratica. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicata în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii."; … – Art. 57: "Cetatenii români, cetatenii straini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertatile constitutionale cu buna-credinta, fără sa incalce drepturile şi libertatile celorlalţi."Examinand excepţia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca poprirea reprezinta o formă de executare a creanţelor şi consta în indisponibilizarea unor bunuri în mainile tertului poprit, care este debitor al persoanei executate silit, în scopul achitarii directe a creantei poprite către creditor. Asa fiind, poprirea permite creditorului sa urmareasca creantele sau alte drepturi ale debitorului urmarit nascute în raporturile acestuia cu tertii. Aceasta măsura se infiinteaza, potrivit art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civila, la cererea creditorului de către executorul judecătoresc, fără somatie, prin adresa însoţită de o copie certificata de pe titlul executoriu, comunicata tertului poprit, cu instiintarea debitorului.Curtea constata ca poprirea se realizează prin intermediul unei proceduri suple şi rapide în vederea recuperării creditului, art. 454 din Codul de procedură civila având ca finalitate tocmai asigurarea celeritatii executarii prestatiei la care debitorul este obligat printr-un titlu executoriu. În considerarea acestor ratiuni şi pentru prevenirea unor eventuale abuzuri din partea debitorilor rau-platnici, în sensul tergiversarii executarii obligaţiilor ce le incumba, legiuitorul a prevăzut în mod expres înfiinţarea popririi fără obligaţia somarii prealabile a debitorului. Însă în condiţiile în care respectivul debitor are posibilitatea de a lua cunoştinţa despre înfiinţarea popririi, textul de lege criticat nu lezeaza în nici un fel accesul liber la justiţie sau dreptul persoanei la aparare. Astfel, în temeiul art. 399 din Codul de procedură civila, care prevede că împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesati sau vatamati prin executare, debitorul beneficiaza de toate garantiile procesuale pentru realizarea deplina a acestor drepturi, supunand cenzurii instanţei măsura dispusa, în cadrul unei proceduri contradictorii. Asa fiind, susţinerea autorului excepţiei, conform careia textul de lege dedus controlului ar contraveni art. 21 şi 24 din Constitutia republicată, este neintemeiata.Cu privire la incalcarea art. 16 alin. (1) din Constitutia republicată, Curtea constata ca, potrivit jurisprudentei sale constante, tratamentul juridic egal constituie un drept al cetatenilor numai în măsura în care acestia se gasesc în situaţii juridice identice, deosebirile sub acest aspect impunand, în mod necesar, un regim juridic diferentiat. Asa fiind, în măsura în care reglementarea dedusa controlului se aplică tuturor celor aflati în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este intemeiata.Textul de lege criticat nu aduce atingere nici dispoziţiilor constitutionale ale art. 53, deoarece acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în care exista o restrangere a exercitarii drepturilor şi libertatilor fundamentale ale cetatenilor, restrangere care, astfel cum s-a aratat anterior, nu s-a constatat.În sfârşit, referitor la incalcarea art. 57 din Constitutia republicată, Curtea considera ca invocarea acesteia nu este intemeiata, intrucat exercitarea drepturilor şi libertatilor consacrate de Constitutie trebuie să se realizeze cu bunacredinta, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor şi intereselor în egala măsura ocrotite ale celorlalte subiecte de drept. Prin textul de lege criticat nu numai că nu se încalcă aceasta indatorire fundamentala, ci, dimpotriva, se da expresie dispozitiei constitutionale, astfel încât debitorul nu are decat să-şi execute voluntar şi cu buna-credinta obligaţia certa, lichida şi exigibila constatata prin titlul executoriu, pentru a nu leza dreptul legal recunoscut al titularului creantei.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 454 din Codul de procedură civila, excepţie ridicata de Societatea Comerciala "Trei G Export" – S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 5.310/2003 al Tribunalului Bihor.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în sedinta publică din data de 20 aprilie 2004.PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu–––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește