DECIZIE nr. 178 din 18 iunie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 lit. c) din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancară pe acţiuni, republicată, şi ale art. 26 lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 888/1996 pentru aprobarea Statutului Casei de Economii şi Consemnaţiuni



Nicolae Popa – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 lit. c) din Legea nr. 66/1996, republicată, şi ale art. 26 lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 888/1996, excepţie ridicată de Marin Frunza în Dosarul nr. 5.792/2001 al Judecătoriei Galaţi.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, ca inadmisibila, întrucât se apreciază ca dispoziţiile legale criticate nu au legătură cu cauza.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 3 ianuarie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 5.792/2001 Judecătoria Galaţi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 lit. c) din Legea nr. 66/1996, republicată, şi ale art. 26 lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 888/1996, excepţie ridicată de Marin Frunza într-o cauza civilă în pretenţii, în contradictoriu cu Casa de Economii şi Consemnaţiuni – C.E.C. – S.A.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arata ca dispoziţiile legale criticate contravin art. 16 din Constituţie, întrucât creează discriminare între cetăţeanul deponent justiţiabil, pe de o parte, şi Casa de Economii şi Consemnaţiuni – C.E.C. – S.A. şi statul român, pe de altă parte, întrucât acestea din urma nu trebuie să plătească taxa de timbru judiciar.Judecătoria Galaţi apreciază ca dispoziţiile art. 8 lit. c) din Legea nr. 66/1996, republicată, sunt constituţionale şi nu contravin art. 16 din Constituţie, care instituie egalitatea cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul considera ca prin dispoziţiile art. 8 lit. c) din Legea nr. 66/1996, potrivit cărora Casa de Economii şi Consemnaţiuni – C.E.C. – S.A. este scutită de plată taxei de timbru pentru acţiunile judiciare sau arbitrale, precum şi pentru orice alte acte în legătură cu activitatea sa, este protejat un interes public naţional. Aceasta reglementare este justificată prin faptul ca C.E.C. este o societate bancară pe acţiuni, al carei unic acţionar este statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice. Se mai arata ca scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru, acordată unor autorităţi publice, are în vedere faptul ca acţiunile şi cererile respective au o strânsă legătură cu veniturile bugetului de stat, pe de o parte, iar, pe de altă parte, se elimina un circuit banesc inutil.Cu referire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 888/1996, se apreciază ca aceasta este inadmisibila, deoarece, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, verificarea conţinutului hotărârilor Guvernului nu intră în sfera de competenţa a Curţii Constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 8 lit. c) din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancară pe acţiuni, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 26 ianuarie 1999, precum şi cele ale art. 26 lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 888/1996 pentru aprobarea Statutului Casei de Economii şi Consemnaţiuni, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996.Art. 8 lit. c) din Legea nr. 66/1996, republicată, prevede: „Sunt scutite de impozit, taxe de timbru şi orice alte taxe: […] c) acţiunile judiciare sau arbitrale, precum şi orice alte acte în legătură cu activitatea Casei de Economii şi Consemnaţiuni.”Autorul excepţiei de neconstituţionalitate considera ca prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, potrivit cărora: "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.(2) Nimeni nu este mai presus de lege. … (3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţara." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea Constituţională constata:I. O prima critica priveşte dispoziţiile art. 8 lit. c) din Legea nr. 66/1996, republicată, care, în opinia autorului excepţiei, încalcă „drepturi şi principii prevăzute de art. 16 din Constituţie”, prin aceea ca, scutind Casa de Economii şi Consemnaţiuni – C.E.C. – S.A. de plată taxelor de timbru pentru acţiunile judiciare sau arbitrale, precum şi pentru orice alte acte în legătură cu activitatea ei, acorda acesteia şi statului un privilegiu „în raport cu cetăţeanul deponent justiţiabil”.În legătură cu aceasta sustinere Curtea retine ca, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 66/1996, republicată, „Casa de Economii şi Consemnaţiuni, denumita prescurtat C.E.C., persoana juridică română de drept privat, se reorganizează în societate bancară pe acţiuni, cu acţionar unic statul român”. Statul român, în temeiul art. 25 din Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice şi persoanele juridice, „[…] este persoana juridică în raporturile în care participa nemijlocit, în nume propriu, ca subiect de drepturi şi obligaţii. El participa în astfel de raporturi prin Ministerul Finanţelor, afară de cazul în care legea stabileşte anume organe în acest scop”. Asa fiind, scutirea acordată C.E.C., al carei acţionar unic este statul, referindu-se la acţiunile judiciare, nu este nejustificată, deoarece aceasta scutire se referă numai la acţiunile prin care se urmăreşte întregirea veniturilor statului, venituri care, prin neplata taxelor de timbru, ar fi inutil şi temporar diminuate. În acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţională în jurisprudenta sa, din care menţionăm Decizia nr. 121 din 27 iunie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 2 noiembrie 2000, cu prilejul soluţionării unei excepţii de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Prin acea decizie, care sub acest aspect îşi menţine valabilitatea şi în prezenta cauza, s-a statuat ca scutirea de plată taxei de timbru a instituţiilor publice prevăzute de textul criticat este justificată, deoarece ea se referă la acţiunile prin care se urmăreşte întregirea veniturilor statului.Pe de altă parte, Curtea constata ca dispoziţiile art. 16 din Constituţie, invocate de autorul excepţiei ca fiind incalcate, nu sunt pertinente în aceasta cauza, în care părţi sunt o persoană fizica şi o instituţie publică. Textul constituţional menţionat consacra egalitatea cetăţenilor în faţa legilor şi a autorităţilor publice, iar nu egalitatea cetăţenilor cu autorităţile publice. Acesta este sensul în care s-a pronunţat Curtea Constituţională prin mai multe decizii, spre exemplu, Decizia nr. 215 din 7 decembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 27 martie 2000.Faţa de cele arătate, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 lit. c) din Legea nr. 66/1996 urmează să fie respinsă, ca neîntemeiată.II. Cea de-a doua critica de neconstituţionalitate priveşte dispoziţiile art. 26 lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 888/1996.Cu privire la aceasta critica Curtea constata ca analiza constituţionalităţii hotărârilor Guvernului nu figurează printre atribuţiile sale, astfel cum sunt prevăzute la art. 144 din Constituţie şi la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, prevederi potrivit cărora aceasta „[…] asigura controlul constituţionalităţii legilor, a regulamentelor Parlamentului şi a ordonanţelor Guvernului”.Asa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 lit.c) din Hotărârea Guvernului nr. 888/1996 urmează să fie respinsă ca inadmisibila.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:I. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 lit. c) din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancară pe acţiuni, excepţie ridicată de Marin Frunza în Dosarul nr. 5.792/2001 al Judecătoriei Galaţi.II. Respinge, ca fiind inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 888/1996 pentru aprobarea Statutului Casei de Economii şi Consemnaţiuni, excepţie ridicată de acelaşi autor în dosarul aceleiaşi instanţe.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 iunie 2002.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Gabriela Dragomirescu–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește