DECIZIE nr. 177 din 8 mai 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 şi 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare



Costica Bulai – preşedinteConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorFlorentina Balta – procurorDoina Suliman – magistrat-asistent şefPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 şi 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Nord Club Foresta” – S.A. din Suceava în Dosarul nr. 1.368/2002 al Curţii de Apel Bacau – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal, Marian Ionescu, primarul municipiului Suceava, este reprezentat de consilierul juridic Iftimie Paul Daniel. Lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Consilierul juridic Iftimie Paul Daniel solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată pentru motivele invocate în faţa instanţei judecătoreşti.Reprezentantul Ministerului Public, considerând ca textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 23 iulie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 1.368/2002, Curtea de Apel Bacau – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 şi 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de parata Societatea Comercială „Nord Club Foresta” S.A. din Suceava într-o cauza ce are ca obiect soluţionarea unei acţiuni formulate, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare, de primarul municipiului Suceava, Marian Ionescu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile legale atacate aduc atingere prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), art. 21 şi ale art. 24 alin. (1), deoarece instituie un regim discriminatoriu în raporturile procesuale dintre părţi, prin acordarea scutirii de la plata taxei judiciare de timbru numai uneia dintre părţi. În acest sens arata ca cererea reconvenţională, deşi are "caracterul de acţiune în apărare" şi "decurge din acelaşi raport juridic dedus judecaţii", trebuie timbrata la valoare.Instanţa de judecată apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, iar în conformitate cu art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul considera ca excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. Astfel, referitor la neconstituţionalitatea textelor de lege criticate în raport cu art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, invocand jurisprudenta constanta a Curţii Constituţionale, apreciază ca acesta din urma "nu este aplicabil persoanelor juridice faţă de care s-a promovat un tratament diferenţiat, numai în cazul în care, regimul juridic diferit s-ar rasfrange asupra cetăţenilor, implicând inegalitatea lor în faţa legii şi a autorităţilor publice". De asemenea, considera că nu este intemeiata nici critica referitoare la încălcarea principiului constituţional privind accesul liber la justiţie, consfintit în art. 21 din Constituţie. Astfel, potrivit jurisprudenţei Curţii, accesul liber la justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. În sfârşit, în ceea ce priveşte încălcarea art. 24 din Constituţie, referitor la dreptul la apărare, Guvernul apreciază ca scutirea de la plata taxei de timbru a instituţiilor publice nu impieteaza cu nimic asupra garantarii dreptului la apărare al oricărei persoane fizice sau juridice.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Avocatul Poporului, invocand jurisprudenta în materie a Curţii Constituţionale, apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi instituţiei Avocatul Poporului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 şi 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 30/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 29 ianuarie 1999, aprobată prin Legea nr. 169/2001.Aceste dispoziţii legale au următoarea redactare:– Art. 10: "Cererile reconventionale, cererile de intervenţie şi de chemare în garanţie se taxeaza după regulile aplicabile cererii sau acţiunii principale.";– Art. 17: "Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile şi acţiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia României, Guvernul României, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesuala a acestora, când au ca obiect venituri publice."În susţinerea neconstitutionalitatii acestor texte de lege autorul excepţiei invoca infrangerea următoarelor prevederi constituţionale:– Art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.";– Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept."; … – Art. 24 alin. (1): "Dreptul la apărare este garantat."Examinând excepţia, Curtea constata ca, în procesul aflat pe rolul instanţei de judecată, părţile sunt o societate comercială şi un organ al administraţiei publice. Prin Decizia nr. 121 din 27 iunie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 2 noiembrie 2000, Curtea a statuat ca art. 16 din Constituţie garantează egalitatea în drepturi a cetăţenilor, iar nu egalitatea persoanelor juridice.În ceea ce priveşte susţinerea ca, în cadrul unui anumit litigiu, dacă o parte este scutită de plată taxei de timbru, atunci şi celelalte părţi ar trebui să fie scutite, Curtea, prin Decizia nr. 28 din 30 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 1 martie 2002, a reţinut ca diferenţa de tratament se justifica prin inexistenta unor situaţii identice în care s-ar afla părţile, simpla calitate de părţi în acelaşi proces nefiind de natura sa ducă la alta concluzie. De altfel, părţile într-un proces îndeplinesc roluri şi au poziţii diferite.De aceea, partea care introduce o acţiune sau o cerere în instanţa trebuie să achite anticipat taxa de timbru, aceasta urmând să fie suportată, la sfârşit, de cel care pierde procesul. O asemenea soluţie este justificată, deoarece întotdeauna una dintre părţi este interesată în soluţionarea litigiului, iar cealaltă se face vinovata de declanşarea activităţii judiciare. Ratiunea pentru care anumite autorităţi publice sunt scutite de plată taxei de timbru este aceea ca acţiunile şi cererile introduse de ele prezintă o strânsă legătură cu veniturile bugetului de stat, fiind vorba de realizarea unui interes public. De aceea, nu se poate afirma ca persoanele fizice sau juridice care urmăresc realizarea unor interese proprii, părţi în litigiile cu autorităţile publice prevăzute la art. 17 din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, se afla în aceeaşi situaţie juridică.Nici critica referitoare la încălcarea principiului constituţional referitor la accesul la justiţie nu este intemeiata, deoarece, asa cum a statuat în mod constant Curtea Constituţională, accesul la justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcţia de restabilire a ordinii de drept, care se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat.Cu privire la modalitatea de constituire a veniturilor bugetului public naţional, art. 53 alin. (1) din Constituţie prevede: "Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice." În acest sens s-a pronunţat Curtea prin Decizia nr. 87 din 20 martie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 7 iunie 2001.Faptul ca autorul excepţiei a putut promova cererea reconvenţională şi a putut ridica apoi excepţia de neconstituţionalitate probează, de altfel, accesul sau liber la justiţie şi dreptul sau la apărare. Asa cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 29 din 22 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 21 septembrie 2000, instituirea de către legiuitor a unor scutiri de la plata taxelor judiciare de timbru nu este de natura a aduce atingere dreptului unei părţi de a se apara.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (6) şi al art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 şi 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Nord Club Foresta” – S.A. din Suceava în Dosarul nr. 1.368/2002 al Curţii de Apel Bacau – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 mai 2003.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. COSTICA BULAIMagistrat-asistent şef,Doina Suliman─────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește