DECIZIE nr. 175 din 24 martie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, precum şi cele ale art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIon Tiucă – procurorCristina Toma – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, precum şi ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, excepţie ridicată de Edith-Susana Pascu în Dosarul nr. 1.975/2004 al Tribunalului Covasna.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că Ministerul Justiţiei, în calitate de parte în proces, a depus la dosarul cauzei note scrise cu privire la inadmisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedintele Curţii Constituţionale dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 145D/2005, nr. 146D/2005, nr. 147D/2005, nr. 148D/2005, nr. 149D/2005, nr. 150D/2005, nr. 152D/2005, nr. 153D/2005, nr. 154D/2005, nr. 155D/2005, nr. 156D/2005, nr. 157D/2005, nr. 158D/2005, nr. 159D/2005, nr. 160D/2005, nr. 161D/2005 şi nr. 162D/2005, care au ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată în faţa Tribunalului Covasna de Viorica Barabas în Dosarul nr. 1.976/2004, de Cseh Eva în Dosarul nr. 1.977/2004, de Judit Dombai în Dosarul nr. 1.978/2004, de Ildiko Fetes în Dosarul nr. 1.979/2004, de Kis Rita în Dosarul nr. 1.980/2004, de Monika Voiculescu în Dosarul nr. 1.981/2004, de Anna-Maria Gavay-Gall în Dosarul nr. 1.983/2004, de Ildiko Csabai în Dosarul nr. 1.990/2004, de Kelemen Erika în Dosarul nr. 1.991/2004, de Olga Elisabeta Bakcsi în Dosarul nr. 1.992/2004, de Eva Todor Boer în Dosarul nr. 1.984/2004, de Aurica Rusu în Dosarul nr. 1.985/2004, de Nicolina Ciulea în Dosarul nr. 2.006/2004, de Edit Cîrstian în Dosarul nr. 1.986/2004, de Nagy Margit în Dosarul nr. 1.987/2004, de Ildiko Olah Ghiurca în Dosarul nr. 1.988/2004 şi de Erzsebet Simon în Dosarul nr. 1.989/2004.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.În temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 145D/2005, nr. 146D/2005, nr. 147D/2005, nr. 148D/2005, nr. 149D/2005, nr. 150D/2005, nr. 152D/2005, nr. 153D/2005, nr. 154D/2005, nr. 155D/2005, nr. 156D/2005, nr. 157D/2005, nr. 158D/2005, nr. 159D/2005, nr. 160D/2005, nr. 161D/2005 şi nr. 162D/2005 la Dosarul nr. 144D/2005, care este primul înregistrat.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilă, arătând că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă nr. 177/2002 au abrogat prevederile Legii nr. 50/1996 care reglementau drepturile salariale ale magistraţilor şi personalului de specialitate juridică asimilat acestora. De altfel, arată că, în cazul în care nu ar fi existat această cauză de inadmisibilitate, excepţia ar fi fost neîntemeiată, întrucât drepturile salariale nu constituie un drept fundamental garantat de Constituţie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin încheierile din 10 februarie 2005, pronunţată în dosarele 1.975/2004, nr. 1.976/2004, nr. 1.977/2004, nr. 1.978/2004, nr. 1.979/2004, nr. 1.980/2004, nr. 1.981/2004, nr. 1.983/2004, nr. 1.990/2004, nr. 1.991/2004, nr. 1.992/2004, nr. 1.984/2004, nr. 1.985/2004, nr. 2.006/2004, nr. 1.986/2004, nr. 1.987/2004, nr. 1.988/2004 şi nr. 1.989/2004, Tribunalul Covasna a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, precum şi ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, excepţie ridicată de Edith-Susana Pascu, Viorica Barabas, Cseh Eva, Judit Dombai, Ildiko Fetes, Kis Rita, Monika Voiculescu, Anna-Maria Gavay-Gall, Ildiko Csabai, Kelemen Erika, Olga Elisabeta Bakcsi, Eva Todor Boer, Aurica Rusu, Nicolina Ciulea, Edit Cîrstian, Nagy Margit, Ildiko Olah Ghiurca şi Erzsebet Simon, făcând parte din personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, în cauze ce au ca obiect pretenţii pentru drepturi salariale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că, potrivit art. 41^1 alin. (1) din Legea nr. 50/1996, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2000, magistraţii şi celelalte categorii de personal salarizat, potrivit acestei legi, pe perioada concediului de odihnă, au dreptul, pe lângă indemnizaţia de concediu, şi la o primă egală cu indemnizaţia brută sau cu salariul de bază brut din luna anterioară plecării în concediu. Acest drept legal nu a fost acordat în practică datorită faptului că aplicarea art. 41^1 din Legea nr. 50/1996 a fost suspendată prin legile bugetului de stat pe anul 2002, 2003 şi 2004. Consideră că prin dispoziţiile legale criticate a fost restrâns exerciţiul dreptului legal la prima de concediu, fără a exista vreuna din situaţiile prevăzute de art. 53 din Constituţie, în care, prin lege, se poate restrânge exerciţiul unor drepturi.Tribunalul Covasna apreciază că dispoziţiile legale criticate "nu sunt în contradicţie cu prevederile Legii fundamentale, întrucât în speţă nu este vorba de suspendarea unui drept constituţional, ci a unui drept instituit printr-o speţă specială".Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Preşedintele Camerei Deputaţilor consideră că, întrucât excepţia de neconstituţionalitate ridicată nu este motivată şi în cuprinsul acesteia nu se indică prevederea sau principiul constituţional pe care dispoziţiile legale indicate l-ar încălca, aceasta este inadmisibilă.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate ridicată priveşte dispoziţii legale temporare, care au fost în vigoare în cursul anilor la care se referă. întrucât, în conformitate cu prevederile art. 146 din Constituţie şi cu cele ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională decide numai asupra unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare, apreciază că excepţia este inadmisibilă. Invocă în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 61/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 din 23 aprilie 2002, şi Decizia nr. 283/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 29 septembrie 2004.Avocatul Poporului apreciază că, potrivit principiului anualităţii bugetului de sat, care este de natură constituţională, în conformitate cu prevederile art. 138 din Legea fundamentală, textele de lege criticate nu mai sunt în vigoare, astfel încât în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Invocă în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Deciziile nr. 21/2003, nr. 61/2002 şi nr. 283/2004, şi consideră că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este inadmisibilă.Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Preşedintelui Camerei Deputaţilor, Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 11 decembrie 2001, cele ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de sat pe anul 2003 nr. 631/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 29 noiembrie 2002, precum şi cele ale art. 9 alin.(7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2003, dispoziţii prin care s-a suspendat succesiv până la 31 decembrie 2004 acordarea primelor de concediu pentru toate categoriile de personal pentru care acest drept a fost prevăzut în legi speciale. Dispoziţia referitoare la suspendarea acordării primei pentru concediul de odihnă a fost preluată şi în Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, astfel încât obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi dispoziţiile art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, care au următorul cuprins: „Aplicarea prevederilor din actele normative în vigoare referitoare la primele ce se acordă cu ocazia plecării în concediul de odihnă, precum şi a celor ale art. 32 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare, se suspendă până la data de 31 decembrie 2005.”Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile art. 53 din Constituţie, care au următorul conţinut: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională reţine următoarele:Dispoziţiile art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, cele ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, precum şi cele ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 nu mai sunt în vigoare, având în vedere că legile bugetului de stat sunt anuale, în conformitate cu prevederile art. 138 din Constituţie, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate a acestora urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră, în mod greşit, că anumite drepturi acordate temporar pentru unele categorii de persoane (demnitari şi salariaţi) au acelaşi regim juridic ca şi drepturile şi libertăţile fundamentale consacrate de Constituţie.De altfel, asupra constituţionalităţii dispoziţiilor criticate, prin raportare la prevederile art. 53 din Constituţie, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin numeroase decizii, prin care a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate. Astfel, de exemplu, în Decizia nr. 26 din 20 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 15 martie 2005, Curtea a arătat că „Beneficiul unor drepturi salariale suplimentare, cum este şi prima de concediu, nu constituie un drept constituţional fundamental, iar prevederile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente în privinţa reglementării lor. În consecinţă, legiuitorul este în drept să le acorde, să le modifice ori să înceteze acordarea lor, precum şi să stabilească perioada în care le acordă. De altfel, aplicând acest principiu, legiuitorul a înţeles ca prin prevederile art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 să abroge toate dispoziţiile Legii nr. 50/1996 referitoare la salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor şi personalului de specialitate juridică asimilat, astfel că prevederile art. 41^1 alin. (1) din Legea nr. 50/1996 şi-au încetat aplicarea cu privire la aceste categorii de persoane încă de la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002„.Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate în deciziile anterioare îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate invocată urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, precum şi ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, excepţie ridicată în faţa Tribunalului Covasna de Edith-Susana Pascu în Dosarul nr. 1.975/2004, de Viorica Barabas în Dosarul nr. 1.976/2004, de Cseh Eva în Dosarul nr. 1.977/2004, de Judit Dombai în Dosarul nr. 1.978/2004, de Ildiko Fetes în Dosarul nr. 1.979/2004, de Kis Rita în Dosarul nr. 1.980/2004, de Monika Voiculescu în Dosarul nr. 1.981/2004, de Anna-Maria Gavay-Gall în Dosarul nr. 1.983/2004, de Ildiko Csabai în Dosarul nr. 1.990/2004, de Kelemen Erika în Dosarul nr. 1.991/2004, de Olga Elisabeta Bakcsi în Dosarul nr. 1.992/2004, de Eva Todor Boer în Dosarul nr. 1.984/2004, de Aurica Rusu în Dosarul nr. 1.985/2004, de Nicolina Ciulea în Dosarul nr. 2.006/2004, de Edit Cîrstian în Dosarul nr. 1.986/2004, de Nagy Margit în Dosarul nr. 1.987/2004, de Ildiko Olah Ghiurca în Dosarul nr. 1.988/2004 şi de Erzsebet Simon în Dosarul nr. 1.989/2004.2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, excepţie ridicată de aceleaşi părţi în aceleaşi dosare ale Tribunalului Covasna.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 martie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Cristina Toma––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește