DECIZIE nr. 174 din 26 februarie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 580^2 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 580^2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "MDL Management Co" S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 6.683/303/2007 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti – Secţia civilă.La apelul nominal răspunde, pentru Ministerul Apărării, consilierul juridic Alexandru Varona, cu delegaţie la dosar, lipsă fiind autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.798D/2007, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identică ridicată de Nicoleta Asmarandei în Dosarul nr. 1.467/229/2007 al Judecătoriei Feteşti.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 1.798D/2007 la Dosarul nr. 1.515D/2007, având în vedere faptul că sunt îndeplinite cerinţele conexării prevăzute de art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.Consilierul juridic al Ministerului Apărării nu se opune conexării dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea dosarelor.Curtea, având în vedere identitatea de obiect a dosarelor menţionate, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.798D/2007 la Dosarul nr. 1.515D/2007, care este primul înregistrat.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Apărării solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece dispoziţiile art. 580^2 din Codul de procedură civilă nu contravin prevederilor art. 44 din Constituţie privind dreptul de proprietate privată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilă, deoarece se solicită completarea şi modificarea textului criticat.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Încheierea din 18 octombrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 6.683/303/2007, şi prin Încheierea din 5 decembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 1.467/229/2007, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti – Secţia civilă şi Judecătoria Feteşti au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 580^2 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "MDL Management Co" – S.R.L. din Bucureşti şi de Nicoleta Asmarandei în cadrul soluţionării unor acţiuni având ca obiect autorizarea unor obligaţii de a face.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile criticate încalcă atributele dreptului de proprietate, în măsura în care permit demolarea unei construcţii atâta vreme cât nu s-a făcut dovada relei credinţe în edificarea acesteia, iar dreptul de proprietate a fost consolidat prin eliberarea autorizaţiei de construcţie şi prin atitudinea tacită a celeilalte părţi. Totodată, susţin că dispoziţiile criticate instituie în favoarea creditorului unei obligaţii de a face dreptul de a modifica, de a restrânge şi de a limita dreptul de proprietate al debitorului, fără ca asupra modului în care creditorul acţionează să se poată exercita vreun control.Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti – Secţia civilă apreciază că dispoziţiile criticate nu aduc atingere dreptului de proprietate, deoarece, fiind incluse în capitolul din Codul de procedură civilă referitor la executarea silită, nu pot face distincţie între buna sau reaua credinţă, ci reglementează exclusiv posibilităţile pe care le are creditorul în situaţia în care debitorul refuză îndeplinirea unei obligaţii. De asemenea, invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, referitoare la obligaţia executării unei hotărâri judecătoreşti.Judecătoria Feteşti consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textul criticat nu aduce atingere dreptului de proprietate al debitorului unei creanţe.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile criticate reprezintă o garanţie pentru creditorul care are un titlu executoriu.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, întrucât conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite în condiţiile legii. Aşadar, legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu cele particulare ale altor subiecte de drept, în egală măsură ocrotite.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 580^2 din Codul de procedură civilă, modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000, având următorul cuprins: „Dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligaţie de a face cuprinsă într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la primirea somaţiei, creditorul poate fi autorizat de instanţa de executare, prin încheiere irevocabilă, dată cu citarea părţilor, să o îndeplinească el însuşi sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului.”Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privată şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate prevăd posibilitatea autorizării creditorului de către instanţa de executare de a îndeplini – pe cheltuiala debitorului – o obligaţie de a face, în cazul în care debitorul refuză îndeplinirea acestei obligaţii cuprinse într-un titlu executoriu. Având în vedere că ipoteza acestor dispoziţii procedurale este cea a neîndeplinirii de bunăvoie a unei obligaţii de a face cuprinse într-un titlu executoriu şi ţinând cont de prevederilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, Curtea constată că susţinerile autorilor excepţiei sunt neîntemeiate.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită, deoarece prin dispoziţiile criticate din Codul de procedură civilă nu se restrânge exerciţiul dreptului de proprietate privată şi, în consecinţă, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituţională.Referitor la susţinerea autorilor excepţiei potrivit căreia dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale în măsura în care permit demolarea unei construcţii atâta vreme cât nu s-a făcut dovada relei credinţe în edificarea acesteia, Curtea constată, pe de-o parte, că aplicarea dispoziţiilor de lege criticate la speţa dedusă judecăţii se poate face numai de către instanţa de judecată chemată să soluţioneze respectivul litigiu, iar pe de altă parte, că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, modificarea sau completarea dispoziţiilor criticate nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, aceasta nefiind legislator pozitiv.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 580^2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "MDL Management Co" – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 6.683/303/2007 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti – Secţia civilă şi de Nicoleta Asmarandei în Dosarul nr. 1.467/229/2007 al Judecătoriei Feteşti.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 februarie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește