DECIZIE nr. 174 din 15 aprilie 2004

referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (4) şi (8) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989



Nicolae Popa – presedinteCostica Bulai – judecatorNicolae Cochinescu – judecatorConstantin Doldur – judecatorKozsokar Gabor – judecatorPetre Ninosu – judecatorSerban Viorel Stanoiu – judecatorLucian Stangu – judecatorIoan Vida – judecatorDana Titian – procurorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistentPe rol se afla solutionarea excepţiei de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (4) şi (8) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, excepţie ridicata de Mircea Pascu, Constantin Pascu, Cristian Pascu şi Viorica Paraian în Dosarul nr. 6.732/2003 al Curtii de Apel Alba Iulia – Sectia civila.La apelul nominal se prezinta Mircea Pascu, personal şi asistat de avocat Nicolae Ion Scorei, precum şi Constantin Pascu, Cristian Pascu şi Viorica Paraian, reprezentati prin acelasi avocat, lipsind statul român prin Ministerul Finanţelor, faţă de care procedura de citare este legal indeplinita.Avocatul autorilor excepţiei sustine neconstitutionalitatea textelor de lege criticate, depunand în acest sens note scrise.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, aratand ca textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale referitoare la garantarea dreptului de proprietate privată, intrucat legiuitorul este singurul competent sa stabileasca modalitatile de restituire a imobilelor preluate abuziv sau de acordare a dreptului la despăgubire, în functie de situaţia diferita a acestor imobile. De asemenea, nu se poate retine incalcarea art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicată, referitor la egalitatea în drepturi a cetatenilor, intrucat art. 11 alin. (4) şi (8) din Legea nr. 10/2001 se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în aceeasi situaţie juridica.CURTEA,având în vedere actele şi lucrarile dosarului, retine urmatoarele:Prin Incheierea din 6 februarie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 6.732/2003, Curtea de Apel Alba Iulia – Sectia civila a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (4) şi (8) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, excepţie ridicata de Mircea Pascu, Constantin Pascu, Cristian Pascu şi Viorica Paraian.În motivarea excepţiei de neconstitutionalitate se arata ca art. 11 alin. (4) şi (8) din Legea nr. 10/2001 încalcă dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicată, intrucat, în măsura în care tuturor cetatenilor prejudiciati de regimul comunist li s-a recunoscut dreptul la despăgubiri, este discriminatorie prevederea prin care unora li se cuvin despăgubiri în bani, iar altora în acţiuni şi titluri de valoare. Potrivit Constituţiei, acest drept nu este afectat de nici o condiţie, persoana expropriata având dreptul la despăgubiri banesti pentru repararea prejudiciului. Or, în condiţiile art. 11 din Legea nr. 10/2001, dreptul la despăgubiri este recunoscut doar sub condiţia suspensiva a acceptarii de titluri de valoare sau de acţiuni la societăţile comerciale tranzactionate pe piaţa de capital, ceea ce contravine art. 44 din Constitutie, republicată.Curtea de Apel Alba Iulia – Sectia civila apreciaza ca excepţia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (4) şi (8) din Legea nr. 10/2001 este, în parte, intemeiata. Astfel, dispozitiile art. 11 alin. (8), care limiteaza posibilitatile de despăgubire prin echivalent a proprietarilor de imobile expropriate, care nu mai pot fi restituite în natura, la acordarea de titluri de valoare nominala sau acţiuni la societăţile comerciale tranzactionate pe piaţa de capital, cu excluderea celorlalte doua modalităţi reglementate de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, respectiv compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite de detinator ori acordarea de despăgubiri banesti, constituie o încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicată, fostii proprietari deposedati în alt mod decat prin expropriere beneficiind de oricare dintre modalitatile de despăgubire, fiind, deci, privilegiati.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.Preşedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca neintemeiate criticile invocate de autorii excepţiei, aratand ca este de competenţa legiuitorului sa stabileasca modalitatea concreta de restituire, având în vedere situaţiile diferite în care se afla imobilele preluate abuziv, acest fapt nefiind de natura sa creeze discriminari între persoane aflate în aceeasi situaţie juridica. De asemenea, nu poate fi primita nici critica potrivit careia sunt incalcate dispozitiile art. 44 din Constitutie, republicată, folosirea efectiva a titlurilor de valoare în cadrul procesului de privatizare, precum şi cotatia acţiunilor pe piaţa de capital fiind dovada faptului ca acestea nu sunt lipsite de valoare economica.Guvernul arata ca textul de lege criticat contine reguli speciale privind restituirea prin echivalent în cazul imobilelor expropriate, stabilind modalitatile de despăgubire a fostilor proprietari în functie de modul de preluare a imobilului de către stat, fără a aduce astfel vreo limitare dreptului de proprietate. Dispoziţia criticata nu creeaza nici discriminari între cetăţeni, intrucat egalitatea în drepturi nu împiedica statul sa legifereze diferit în considerarea unor circumstanţe diferite.Avocatul Poporului considera ca dispozitiile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 se aplică nediscriminatoriu tuturor persoanelor fizice care solicită retrocedarea unui imobil aflat în situaţia reglementata de acest text de lege. Pe de altă parte, intrucat persoanele care pot solicita măsuri reparatorii prin echivalent nu au calitatea de proprietar în momentul solicitarii restituirii, textele legale criticate nu aduc atingere dreptului de proprietate privată.Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere cu privire la excepţia de neconstitutionalitate.CURTEA,examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, sustinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizata şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constitutia României, republicată, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, sa solutioneze excepţia de neconstitutionalitate formulata.Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 11 alin. (4) şi (8) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001. Textul legal criticat are urmatorul continut:– Art. 11 alin. (4) şi (8): "(4) În cazul în care lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea ocupa functional intregul teren afectat, masurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru intregul imobil […](8) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (2), (3) şi (4) masurile reparatorii prin echivalent constau în acordarea de titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în acţiuni la societăţi comerciale tranzactionate pe piaţa de capital, în functie de opţiunea persoanei indreptatite." … Autorii excepţiei sustin ca dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (1) şi ale art. 44 alin. (2), (3) şi (6) din Constitutia României, republicată, care au urmatorul continut:– Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminari.";– Art. 44. alin. (2), (3) şi (6): "(2) Proprietatea privată este garantata şi ocrotita în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini şi apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeana şi din alte tratate internationale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organica, precum şi prin mostenire legala.(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publică, stabilita potrivit legii, cu dreapta şi prealabila despăgubire. […] … (6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenta, prin justiţie." … Examinand excepţia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca dispozitiile Legii nr. 10/2001 au instituit o procedură administrativa sui-generis având ca obiect restituirea în natura a imobilelor preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu valabil, de către stat sau de către alte persoane juridice, în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, indiferent de destinaţia lor, deţinute la data intrarii în vigoare de persoanele juridice prevăzute de art. 20 alin. (1).Textul de lege criticat este considerat a fi în contradictie cu art. 44 alin. (2), (3) şi (6) din Constitutia republicată, intrucat, în opinia autorilor excepţiei, prin stabilirea de măsuri reparatorii numai în echivalent, respectiv în acordarea de titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în acţiuni la societăţi comerciale tranzactionate pe piaţa de capital, atunci când lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea ocupa functional intregul teren afectat, statul îşi încalcă obligaţia, constituţional asumata, de a ocroti proprietatea, care, astfel, inceteaza de a mai fi inviolabila.O atare critica este evident nefondata în situaţia în care obiectul notificarii îl constituie un imobil preluat de stat cu titlu, prin expropriere. Asa cum Curtea a statuat în precedent, prin efectul unei atare preluari, proprietarul initial al imobilului a pierdut titlul de proprietate în favoarea statului, care, în aceasta calitate, este indreptatit sa exercite toate prerogativele dreptului sau asupra bunului. Altfel spus, titularul initial al dreptului de proprietate, nemaiavand calitatea de proprietar la data notificarii persoanei juridice detinatoare, ci doar posibilitatea de a obtine reconstituirea acesteia, nu are cum sa invoce incalcarea – pe calea reglementarii criticate – a unui drept pe care nu îl mai are.Asadar, sub acest aspect, nu exista nici o contradictie între textele de lege prevăzute de art. 11 alin. (4) şi (8) din Legea nr. 10/2001 şi principiul constituţional al inviolabilitatii dreptului de proprietate consacrat de art. 44 din Legea fundamentala, motiv pentru care Curtea constata ca excepţia de neconstitutionalitate este neintemeiata.În ceea ce priveste restituirea prin echivalent, care se impune ca excepţie de la regula restituirii în natura şi care se aplică doar atunci când, din motive strict determinate de lege, aceasta din urma nu poate opera, legiuitorul a stabilit ca prejudiciul creat prin preluarea abuziva a imobilelor de către stat poate fi acoperit, potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, prin compensare cu alte bunuri ori servicii oferite în echivalent de detinator, cu acordul persoanei indreptatite, prin acordare de acţiuni la societăţi comerciale tranzactionate pe piaţa de capital, de titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare sau prin despăgubiri banesti.Modalitatea efectiva de restituire prin echivalent este diferita după cum imobilele au fost preluate cu titlu valabil sau fără titlu valabil ori în functie de destinaţia lor, respectiv dacă au fost sau nu locuinte. Ipoteza prevăzută de art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 vizeaza situaţia în care terenul expropriat, deci preluat cu titlu valabil, este integral ocupat de lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea, situaţie în care masurile reparatorii prin echivalent se vor stabili pentru intregul imobil. Referitor la categoria de măsuri ce pot fi alese de către persoana indreptatita la restituire, potrivit art. 11 alin. (8) din lege, în cazul în care obiect al cererii de restituire este un imobil construcţie cu destinatie de locuinta, titularul cererii are posibilitatea de a opta între acordarea de titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în acţiuni la societăţi comerciale tranzactionate pe piaţa de capital.Stabilirea modalitatii de restituire prin echivalent, ca de altfel şi a cuantumului prejudiciului suferit, nu reprezinta însă o problemă de constituţionalitate, ci o optiune a legiuitorului, care este în concordanta cu spiritul Legii nr. 10/2001, şi anume cu caracterul reparator consacrat de aceasta, pe de o parte, şi care tine de politica legislativa fiscala a statului, pe de altă parte. Asa fiind, cu privire la incalcarea art. 16 alin. (1) din Constitutia republicată, Curtea constata ca, în măsura în care reglementarea dedusa controlului se aplică tuturor celor aflati în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este intemeiata.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, precum şi al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (4) şi (8) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, excepţie ridicata de Mircea Pascu, Constantin Pascu, Cristian Pascu şi Viorica Paraian în Dosarul nr. 6.732/2003 al Curtii de Apel Alba Iulia – Sectia civila.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în sedinta publică din data de 15 aprilie 2004.PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește