DECIZIE nr. 173 din 26 septembrie 2000

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare



Ioan Muraru – preşedinteCostica Bulai – judecătorKozsokar Gabor – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorMariana Trofimescu – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Marius Draghici şi Mihnea Petru Parvu în Dosarul nr. 488/2000 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a civilă şi de contencios administrativ.La apelul nominal se constata lipsa părţilor: Marius Draghici, Mihnea Petru Parvu, Radu Sarbu, ziarul "Adevărul" şi Alexandru Boariu, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepţiei ca fiind neîntemeiată, considerând ca prevederile art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru nu contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi în art. 54, deoarece, potrivit art. 58 alin. (1) din Constituţie, Parlamentul, ca unica autoritate legiuitoare a tarii, are latitudinea de a stabili prin lege anumite categorii de persoane sau de litigii scutite de plată taxei judiciare de timbru, fără ca prin aceasta să fie incalcate drepturile şi libertăţile cetăţeneşti.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 25 aprilie 2000, pronunţată în Dosarul nr. 488/2000, Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Marius Draghici şi Mihnea Petru Parvu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin ca textul art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997 contravine mai întâi dispoziţiilor art. 54 din Constituţie, deoarece se considera ca „Prin derogarea pe care o introduce în raport cu regimul general al acţiunilor în justiţie evaluabile în bani, art. 15 lit. f^1) facilitează în mod direct arbitrariul şi abuzul de drept, transformand instituţia repararii daunelor morale într-o sinecura pentru profitori şi, mai grav, într-un instrument de presiune asupra libertăţii de exprimare şi dreptului de informare, ambele garantate de Constituţie”.În al doilea rând autorii excepţiei considera ca textul menţionat contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Constituţie.În opinia autorilor regimul derogator al textului art. 15 lit. f^1) din lege nu corespunde cerinţelor statului de drept şi garantarii dreptatii, pentru ca instituie un regim de inegalitate între cei care pretind daune evaluabile în bani, dezavantajandu-i grav pe cei care au suferit prejudicii materiale în raport cu cei care au suferit doar prejudicii morale. Acest regim "transforma justiţia într-un instrument de presiune asupra libertăţii de exprimare" şi, în fine, "transfera prerogativa legiuitorului de a stabili competenţa materială a instanţelor judecătoreşti, punând-o la bunul plac al reclamantului care, prin simplul fapt al autoevaluarii morale, alege competenţa de prima instanţa fără nici un control judiciar …".Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă şi de contencios administrativ, exprimandu-şi opinia, considera ca de lege lata prevederea ce face obiectul excepţiei nu încalcă nici un text expres din Constituţie, însă de lege ferenda s-ar impune pentru echitabila reglementare o taxa chiar şi sub numele de cauţiune. În ceea ce priveşte obiecţia ridicată de reclamant, instanţa considera ca art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997 cuprinde prevederi de care depinde judecarea cauzei cu care a fost sesizată.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece scutirea de la plata taxei judiciare de timbru este opera voinţei legiuitorului, aceasta exceptare decurgând din natura nepatrimonială a valorilor ocrotite (onoarea şi demnitatea persoanei). Pe de altă parte Guvernul arata ca prin Ordonanţa de urgenta nr. 53/2000 se instituie obligaţia reclamantului care cere daune morale de a depune o cauţiune, care are rolul de a limita solicitarea unor sume mari pentru aceste daune.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse de parte, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională constata ca a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.I. Cu privire la excepţia ridicată Curtea observa ca, prin Încheierea din 25 aprilie 2000 a Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a civilă şi de contencios administrativ, a fost sesizată cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, dispoziţii introduse prin pct. 4 al art. I din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1998 şi modificate prin Legea nr. 112/1998 privind aprobarea acestei ordonanţe (lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 9 iunie 1998).Aceste dispoziţii au următorul conţinut: "Sunt scutite de taxe judiciare de timbru: acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la: […]f^1) stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice."Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 53/2000 pentru unele măsuri privind soluţionarea cererilor referitoare la acordarea de despăgubiri pentru daunele morale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 23 mai 2000, s-au adus modificări art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997, care are în prezent următorul cuprins: „Stabilirea şi acordarea de despăgubiri persoanei fizice pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii, reputaţiei, vieţii intime, familiale sau private, ori dreptului la imagine.”În jurisprudenta sa Curtea Constituţională a statuat în mod constant ca, atunci când dispoziţia legală invocată a fost modificată, excepţia poate să fie examinata dacă textul legal, în noua sa redactare, conserva substanţa din reglementarea iniţială. De aceea, având în vedere ca aceasta cerinţa este îndeplinită, Curtea urmează să se pronunţe asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997 în forma modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 53/2000.II. Autorii excepţiei critica dispoziţiile art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997, pe motiv ca acestea contravin prevederilor art. 1 alin. (3) şi ale art. 54 din Constituţie, texte ce au următorul conţinut:– Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."– Art. 54: "Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu buna-credinţa, fără sa încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi."Examinând excepţia de neconstituţionalitate sub aspectul criticii privind încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3), Curtea constata ca instituirea unor excepţii (scutiri de la plata taxei) de la regula generală a plăţii taxelor judiciare de timbru este o prerogativa exclusiva a legiuitorului. Potrivit art. 138 alin. (1) din Constituţie "Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege". Stabilirea unor excepţii de la plata taxelor de timbru trebuie corelata cu prevederile art. 53 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora "Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice", în măsura în care, în situaţii diferite, aceasta obligaţie este prevăzută prin lege. Întrucât legiuitorului îi aparţine prerogativa de a reglementa cu privire la taxe şi impozite, Curtea observa ca adoptarea unei anumite politici fiscale în materia taxelor judiciare de timbru nu aduce atingere prevederilor constituţionale privitoare la statul de drept.Curtea considera ca fiind neîntemeiat şi argumentul potrivit căruia prin textul de lege criticat s-ar institui un instrument de presiune asupra libertăţii de exprimare şi s-ar aduce astfel atingere principiului exercitării cu buna-credinţa a drepturilor şi libertăţilor, prevăzut la art. 54 din Constituţie. Astfel Curtea retine ca libertatea de exprimare nu este absolută, întrucât, conform art. 30 alin. (6) din Legea fundamentală, aceasta "nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine".Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Marius Draghici şi Mihnea Petru Parvu în Dosarul nr. 488/2000 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a civilă şi de contencios administrativ.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 septembrie 2000.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. Ioan MuraruMagistrat-asistent,Maria Bratu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește