DECIZIE nr. 172 din 26 septembrie 2000

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe



Ioan Muraru – preşedinteCostica Bulai – judecătorKozsokar Gabor – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorMariana Trofimescu – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicată de Alexandru Ienciu şi Paraschiva Ienciu în Dosarul nr. 760/2000 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, având ca părţi pe autorii excepţiei şi Vasile Sasu.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. În sustinere arata ca dispoziţiile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 nu contravin Constituţiei, ci, dimpotriva, aceste dispoziţii au scopul de a proteja chiriaşii din imobilele restituite foştilor proprietari atât în baza Legii nr. 112/1995, cat şi prin hotărâri judecătoreşti. Se susţine ca prin ordonanţa de urgenţă se pot reglementa domenii rezervate legii organice, invocandu-se în acest sens şi jurisprudenta Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:Prin Încheierea din 30 martie 2000, pronunţată în Dosarul nr. 760/2000, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicată de Alexandru Ienciu şi Paraschiva Ienciu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia, fără a indica textul din Constituţie căruia i-ar contraveni dispoziţiile art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, considera ca „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe pe domenii ce nu fac obiectul unor legi organice”.Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, exprimandu-şi opinia, arata ca dispoziţiile art. 11 alin. (2) nu contravin prevederilor art. 114 din Constituţie, "fiind vorba de dispoziţiile unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului care nu modifica legea organică – Codul de procedură civilă cu privire la ordonanţa preşedinţială – art. 581 din Codul de procedură civilă, ci arata în mod expres ca aceasta dispoziţie se aplică şi în materia evacuarii chiriaşilor din casele naţionalizate, care nu poseda titlu de locaţiune".În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, cu susţinerea ca, potrivit art. 114 alin. (1) şi (2) din Constituţie, ordonanţele emise în temeiul unei legi de abilitare nu pot reglementa domenii care fac obiectul legilor organice. În ceea ce priveşte ordonanţele de urgenta, acestea pot fi emise în orice domeniu, dacă este îndeplinită condiţia existenţei unor situaţii excepţionale. În sprijinul acestor sustineri invoca Decizia Curţii Constituţionale nr. 34/1998. Referindu-se la Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, arata ca adoptarea ei a fost determinata de expirarea termenului prevăzut de Legea nr. 17/1994, precum şi de necesitatea soluţionării litigiilor apărute ca urmare a aplicării Legii nr. 112/1995, a căror nerezolvare ar fi putut genera conflicte sociale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională constata ca a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40 din 8 aprilie 1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, text care are următorul conţinut: „Lipsa unui răspuns scris sau refuzul nejustificat al chiriaşului sau al fostului chiriaş de a încheia un nou contract de închiriere în termen de 60 de zile de la primirea notificării îl indreptateste pe proprietar sa ceara în justiţie evacuarea necondiţionată a locatarilor, cu plata daunelor-interese, pe calea ordonanţei preşedinţiale.”Autorii excepţiei de neconstituţionalitate critica textul de lege menţionat pe motiv ca "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului în domenii ce nu fac obiectul unor legi organice".Examinând aceasta sustinere, Curtea Constituţională constata ca textul constituţional presupus a fi încălcat este cel al art. 114 din Constituţie, care are următorul cuprins:"(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe. … (3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei. … (4) În cazuri excepţionale, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă. Acestea intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoacă în mod obligatoriu. … (5) Aprobarea sau respingerea ordonanţelor se face printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3)." … Cu privire la argumentele aduse de autorii excepţiei Curtea retine ca interdicţia reglementării de către Guvern în domeniul legilor organice priveşte numai ordonanţele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare, aceasta interdicţie decurgând nemijlocit din textul constituţional. O asemenea limitare nu este prevăzută însă de alin. (4) al art. 114 din Constituţie, referitor la ordonanţele de urgenta, deoarece cazul excepţional ce impune adoptarea unor măsuri urgente pentru salvgardarea unui interes public ar reclama instituirea unei reglementări de domeniul legii organice, care, dacă nu ar putea fi adoptată, interesul public avut în vedere ar fi sacrificat, ceea ce este contrar finalitatii constituţionale a instituţiei. În acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 34 din 17 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998.Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 718 din 29 decembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 31 decembrie 1997, a statuat, de asemenea, ca "din cuprinsul prevederilor art. 72 alin. (3) din Constituţie şi al celorlalte dispoziţii constituţionale nu rezultă ca reglementările relative la procedura civilă, în ansamblul lor, fac parte din domeniul legilor organice; fără indoiala, în conţinutul unor asemenea reglementări pot exista şi norme de domeniul legii organice care atrag deci adoptarea lor cu majoritatea prevăzută de Constituţie pentru astfel de legi. Aceasta însă nu înseamnă transformarea tuturor dispoziţiilor Codului de procedura civilă în prevederi de natura legii organice, deoarece astfel s-ar ajunge, practic, la completarea Constituţiei, care reglementează expres şi limitativ domeniile rezervate acestei categorii de legi, între care nu figurează dispoziţii legale privind procedura civilă".Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţiile promovate prin deciziile sus-amintite îşi menţin valabilitatea şi în aceasta cauza, astfel ca excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă sub acest aspect.Curtea retine, de altfel, ca măsura evacuarii din spaţiul deţinut abuziv de chiriaşul care refuza sa încheie contractul de închiriere în termen de 60 de zile de la notificarea facuta de proprietar poate fi luată pe calea ordonanţei preşedinţiale, instituţie reglementată de art. 581 din Codul de procedură civilă, aceasta făcând parte din ansamblul procedurilor de judecată reglementate prin lege, asa cum prevede art. 125 alin. (3) din Constituţie.Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicată de Alexandru Ienciu şi Paraschiva Ienciu în Dosarul nr. 760/2000 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 septembrie 2000.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. Ioan MuraruMagistrat-asistent,Maria Bratu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește