DECIZIE nr. 170 din 6 mai 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorFlorentina Balta – procurorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistentPe rol se afla la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002 nr. 744/2001, excepţie ridicată de Constantin Antofie în Dosarul nr. 6.163/2003 al Tribunalului Mehedinti – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, sustinand ca textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei, întrucât nu ridica probleme de constituţionalitate, ci doar de interpretare şi aplicare a legii, de competenţa exclusiva a instanţelor judecătoreşti.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:Prin Încheierea din 23 octombrie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 6.163/2003, Tribunalul Mehedinti – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 744/2001, excepţie ridicată de Constantin Antofie.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca textul de lege criticat este contradictoriu, întrucât prevederea conform căreia coeficientul egal cu 38,5% se aplică la valoarea de 4.837.851 lei reprezentând salariul mediu estimat pentru trimestrul I al anului 2002 nu respecta dispoziţia anterioară care stabileşte ca salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002 este de 5.582.000 lei, blocand aplicarea prevederilor art. 80 din Legea nr. 19/2000, ceea ce vine în contradictie cu dispoziţiile constituţionale privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, nivelul de trai, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obţine recunoaşterea dreptului pretins, precum şi cele privind respectarea Constituţiei şi a legilor.Tribunalul Mehedinti – Secţia comercială şi de contencios administrativ, exprimandu-şi punctul de vedere, considera ca excepţia de neconstituţionalitate este intemeiata. Se arata ca prin art. 80 din Legea nr. 19/2000, cu modificările ulterioare, s-a prevăzut ca valoarea unui punct de pensie se calculează pe baza unui coeficient care nu poate depăşi 50% din salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, însă art. 18 din Legea nr. 744/2001 stabileşte un coeficient care se aplică la valoarea de 4.837.851 lei reprezentând salariul mediu estimat pentru trimestrul I al anului 2002, iar nu la valoarea salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002, care este de 5.582.000 lei. Prin urmare, susţinerile autorului excepţiei, potrivit cărora îi sunt nesocotite drepturile constituţionale prevăzute de art. 16, 42 şi 48, sunt întemeiate.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul arata ca Legea nr. 19/2000 reprezintă legea generală în domeniul pensiilor, iar Legea nr. 744/2001 stabileşte bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2002 şi, indirect, posibilităţile financiare de punere în aplicare a Legii nr. 19/2000, prevăzând şi actualizarea valorii punctului de pensie în funcţie de resursele financiare, în cursul execuţiei bugetare. Astfel, textul de lege criticat nu aduce nici o atingere principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, întrucât aceasta egalitate operează în raport cu prevederile legii, iar nu în sensul că toţi cetăţenii ar beneficia de aceleaşi drepturi. Se apreciază, de asemenea, ca excepţia este neîntemeiată şi prin raportare la celelalte prevederi constituţionale invocate.Avocatul Poporului arata ca instituirea unui sistem unitar de pensii constituie o premisa indispensabila pentru recorelarea pensiilor stabilite pe baza legislaţiei anterioare cu pensiile stabilite potrivit noii reglementări. Susţinerile autorului excepţiei însă au drept obiect modul de interpretare şi aplicare a unor texte legale între care exista o anumită legătură şi nu examinarea conformitatii acestora cu dispoziţiile constituţionale, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 18 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002, nr. 744/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 11 decembrie 2001, text de lege care are următorul conţinut:– Art. 18: "(1) Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002 este de 5.582.000 lei. Potrivit prevederilor art. 80 şi 81 din Legea nr. 19/2000, cu modificările ulterioare, Casa Naţionala de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale va stabili valoarea punctului de pensie, la data intrării în vigoare a prezentei legi, pe baza unui coeficient egal cu 38,5% care se aplică la valoarea de 4.837.851 lei, reprezentând salariul mediu estimat pentru trimestrul I al anului 2002.(2) Valoarea punctului de pensie, calculată conform prevederilor alin. (1), nu poate fi mai mica decât cea reglementată pentru luna decembrie 2001. … (3) Actualizarea valorii punctului de pensie se realizează, în condiţiile prevăzute la art. 81 din Legea nr. 19/2000, cu modificările ulterioare, în funcţie de posibilităţile financiare, în cursul execuţiei bugetare, de regula în ultima luna a trimestrului.” … Textele constituţionale invocate de autorul excepţiei ca fiind incalcate au următoarea redactare:– Art. 16: "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.(2) Nimeni nu este mai presus de lege. … (3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţara."; … – Art. 43: "(1) Statul este obligat sa ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natura să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.(2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţa medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asistenţa socială prevăzută de lege."; … – Art. 48: "(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este indreptatita să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.(2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică. … (3) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare săvârşite în procesele penale." ; … – Art. 51: "Respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie."Examinând obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constata ca, la data la care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate şi la care instanţa a dispus sesizarea Curţii Constituţionale, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002 nr. 744/2001, lege cu caracter temporar, era în vigoare. Aceasta şi-a încetat aplicarea o dată cu încheierea exerciţiului bugetar al anului 2002, asa încât la data pronunţării prezentei decizii nu mai era în vigoare, însă dispoziţia criticata din cuprinsul sau a fost preluată de noua reglementare în art. 15 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003, nr. 632 din 27 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 3 decembrie 2002.Aceasta soluţie este în deplina concordanta cu practica constanta a Curţii care, prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. III din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, a statuat ca "În cazul în care, după invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate în faţa instanţelor judecătoreşti, prevederea supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituţională se pronunţa asupra constituţionalităţii prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluţia legislativă din legea sau ordonanţa modificată este, în principiu, aceeaşi cu cea dinaintea modificării". Asa fiind, Curtea urmează a se pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 632/2002, text de lege care are următorul conţinut: „(1) Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 este de 6.962.000 lei. Potrivit prevederilor art. 80 şi 81 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, Casa Naţionala de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale va stabili valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a prezentei legi, pe baza unui coeficient egal cu 39% care se aplică la valoarea de 5.809.490 lei reprezentând salariul mediu brut estimat pentru trimestrul I al anului 2003.(2) Valoarea punctului de pensie, calculată conform prevederilor alin. (1), nu poate fi mai mica decât cea reglementată pentru luna decembrie 2002. … (3) Actualizarea valorii punctului de pensie se realizează în condiţiile prevăzute la art. 81 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, în funcţie de posibilităţile financiare, în cursul execuţiei bugetare, de regula în ultima luna a trimestrului.” … În ceea ce priveşte încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, Curtea constata ca, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica având un atare obiect nu este intemeiata.Împrejurarea ca textul legal criticat este, în opinia autorului excepţiei, contradictoriu, întrucât suma (4.837.851 lei în vechea reglementare, respectiv 5.809.490 lei în actuala reglementare) la care se aplică coeficientul (38,5% în vechea reglementare, respectiv 39% în reglementarea actuala) pe baza căruia se stabileşte valoarea punctului de pensie, diferă de cea utilizata la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat (5.582.000 lei pentru bugetul pe 2002 şi 6.962.000 lei pentru bugetul pe 2003), determinând neaplicarea prevederilor art. 80 din Legea nr. 19/2000, constituie o problemă de corelare legislativă, de competenţa exclusiva a legiuitorului. Ca atare, întrucât susţinerile autorului excepţiei au drept obiect modul de interpretare şi aplicare a unor texte legale, între care exista o anumită legătură, ele nu constituie o problemă de constituţionalitate, de natura a face obiectul controlului Curţii Constituţionale.Chiar dacă, prin prisma interesului personal al autorului excepţiei, opţiunea legiuitorului este criticabila, o atare opţiune, impusa de ratiuni evidente, respectiv instituirea unui sistem unitar de pensii, şi materializata prin adoptarea unor reglementări cu caracter temporar, prin cele doua legi bugetare succesive, derogatorii de la reglementarea de drept comun instituită prin Legea nr. 19/2000, se circumscrie competentei sale exclusive şi nu contravine nici unei norme constituţionale.De altfel, examinarea comparativa a celor două texte legale succesive releva o creştere semnificativă a criteriilor valorice avute în vedere la stabilirea cuantumului pensiilor, ceea ce demonstreaza voinţa legiuitorului de a da expresie obligaţiei asigurării unui nivel de trai decent, instituită prin art. 43 alin. (1) din Constituţie, obligaţie care nu poate fi inteleasa decât ca un proces realizabil în timp, datorită complexităţii sale şi în funcţie de resursele financiare disponibile ale statului. Aceasta reprezintă o ratiune suplimentară şi pertinenta care determina Curtea sa considere invocarea încălcării art. 43 din Constituţie ca fiind lipsită de temei.Faţa de obiectul de reglementare al normei deduse controlului de constituţionalitate şi în raport cu susţinerile autorului excepţiei, Curtea constata ca art. 48 şi 51 din Constituţie nu au relevanta în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obţine recunoaşterea dreptului pretins nefiind afectat de textul de lege criticat, iar dispoziţiile privind respectarea Constituţiei şi a legilor având valoarea unui principiu general valabil.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002, excepţie ridicată de Constantin Antofie în Dosarul nr. 6.163/2003 al Tribunalului Mehedinti Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 mai 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu──────────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește