DECIZIE nr. 170 din 28 februarie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, art. 7 şi art. 9 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorMarinela Mincă – procurorMarieta Safta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, art. 7 şi art. 9 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, excepţie ridicată de Nistor-Isai Faur în Dosarul nr. 10.999/2005 al Judecătoriei Arad.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă Curţii că autorul excepţiei a depus la dosarul cauzei un memoriu în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate invocate şi a solicitat totodată judecarea cauzei în absenţa sa.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, arătând că, în realitate, autorul excepţiei solicită modificarea textelor de lege criticate, ceea ce nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 14 noiembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 10.999/2005, Judecătoria Arad a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, art. 7 şi art. 9 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, excepţie ridicată de Nistor-Isai Faur în dosarul menţionat.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 6 şi 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2003, că se impune completarea acestora cu un articol care să oblige penitenciarele şi arestul poliţiei să expedieze scrisorile recomandate dacă cei aflaţi în detenţie solicită verbal aceasta şi, de asemenea, să expedieze orice cerere individuală, indiferent de obiectul acesteia, prin grefa penitenciarului. Referitor la art. 9 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2003, se arată că, fiind contrar dispoziţiilor constituţionale şi ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate, ar trebui eliminat complet. Cât priveşte art. 9 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2003, se apreciază că ar trebui să aibă un text identic cu cel al art. 8 alin. (5) din acelaşi act normativ, întrucât dreptul la petiţionare şi scrisoare este identic cu dreptul la convorbiri telefonice, fiind un drept la corespondenţă.Judecătoria Arad apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, petentul invocând "nemulţumiri de tehnică legislativă".În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului, referindu-se şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 6, art. 7 şi art. 9 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 27 iunie 2003, aprobată prin Legea nr. 403/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 10 octombrie 2003.Prevederile legale criticate au următoarea redactare:– Art. 6 (Dreptul de petiţionare): "(1) Dreptul de petiţionare al persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate este garantat.(2) Forma şi conţinutul petiţiei nu pot fi modificate decât de persoana aflată în executarea pedepsei privative de libertate. … (3) Petiţiile şi răspunsul la acestea au caracter confidenţial şi nu pot fi deschise sau reţinute. … (4) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenul petiţie include orice cerere sau sesizare adresată autorităţilor publice, instituţiilor publice, organelor judiciare, instanţelor sau organizaţiilor internaţionale a căror competenţă este acceptată ori recunoscută de România."; … – Art. 7 (Dreptul la corespondenţă): "(1) Dreptul la corespondenţă al persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate este garantat.(2) Forma şi conţinutul corespondenţei nu pot fi modificate decât de persoana aflată în executarea pedepsei privative de libertate. … (3) Corespondenţa are caracter confidenţial şi nu poate fi deschisă sau reţinută decât în limitele şi condiţiile prevăzute de lege. … (4) În scopul prevenirii introducerii în penitenciar, prin intermediul corespondenţei, a drogurilor, substanţelor toxice, explozibililor sau a altor asemenea obiecte a căror deţinere este interzisă, corespondenţa poate fi deschisă, fără a fi citită, în prezenţa persoanei condamnate. … (5) Corespondenţa poate fi deschisă şi reţinută dacă există indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei infracţiuni. Persoana aflată în executarea pedepsei privative de libertate este înştiinţată în scris, de îndată, cu privire la luarea acestor măsuri, iar corespondenţa reţinută se clasează într-un dosar special, care se păstrează de administraţia penitenciarului. … (6) Deschiderea şi reţinerea corespondenţei, potrivit dispoziţiilor alin. (5), se pot face numai pe baza dispoziţiei emise în scris şi motivat, de către directorul penitenciarului. … (7) Dispoziţiile alin. (4) şi (5) nu se aplică în cazul corespondenţei cu apărătorul sau cu organizaţiile neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul protecţiei drepturilor omului."; … – Art. 9 (Dreptul la convorbiri telefonice) alin. (3) şi (4): "(3) Numărul, periodicitatea şi durata convorbirilor telefonice care pot fi efectuate de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate se stabilesc de către administraţia penitenciarului, în funcţie de numărul persoanelor deţinute şi al posturilor telefonice publice instalate.(4) Cheltuielile ocazionate de efectuarea convorbirilor telefonice sunt suportate de către persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate." … Dispoziţiile constituţionale pretins încălcate sunt cuprinse în art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie, în art. 28 privind secretul corespondenţei şi în art. 49 privind protecţia copiilor şi a tinerilor, cu raportare la dispoziţiile art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care consacră dreptul la respectarea vieţii private şi de familie.Examinând excepţia astfel cum a fost formulată, Curtea reţine că, în realitate, autorul excepţiei, deţinut în Penitenciarul Arad, este nemulţumit de măsurile dispuse de administraţia acestui penitenciar, care refuză să-i expedieze "recomandatele". Aşadar, întrucât, în opinia sa, nu mai poate beneficia de garanţiile prevăzute de textele constituţionale menţionate, s-a adresat cu plângere la instanţă împotriva acestor măsuri, prilej cu care a invocat excepţia de neconstituţionalitate, solicitând modificarea textelor de lege criticate în sensul celor arătate în motivarea excepţiei.Curtea constată însă că, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, aceasta „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”. Ca urmare, Curtea nu se poate pronunţa cu privire la o eventuală redactare defectuoasă sau incompletă a textelor legale criticate şi nici nu poate face propuneri de lege ferenda, aşa încât criticile formulate urmează a fi înlăturate.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, art. 7 şi art. 9 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, excepţie ridicată de Nistor-Isai Faur în Dosarul nr. 10.999/2005 al Judecătoriei Arad.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 februarie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Marieta Safta––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește