DECIZIE nr. 170 din 22 mai 2001

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. 3 şi 4, art. 6 şi 11 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei „Delta Dunării”, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 112/2000



Lucian Mihai – preşedinteConstantin Doldur – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorPaula C. Pantea – procurorMarioara Prodan – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, 6 şi 11 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei „Delta Dunării”, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 112/2000, excepţii ridicate de Andrei Svoronos în dosarele nr. 2.726/2000 şi nr. 2.727/2000 ale Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a civilă.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 15 mai 2001 şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 22 mai 2001.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:Prin Încheierile din 13 septembrie 2000, pronunţate în dosarele nr. 2.726/2000 şi nr. 2.727/2000, Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, 6 şi 11 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei „Delta Dunării”, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 112/2000, excepţii ridicate de Andrei Svoronos.Prin Încheierea din 15 mai 2001 Curtea Constituţională a dispus conexarea Dosarului Curţii Constituţionale nr. 28C/2001 la Dosarul Curţii Constituţionale nr. 27C/2001, în temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicată, coroborat cu art. 164 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă.În motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate autorul acestora susţine ca dispoziţiile art. 4, 6 şi 11 din Legea nr. 82/1993, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 112/2000, contravin prevederilor art. 38 alin. (5), art. 47, art. 48 alin. (1) şi art. 49 din Constituţie.Exprimandu-şi opinia asupra excepţiilor, instanţa de judecată considera ca acestea nu sunt întemeiate, apreciind ca textele de lege criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate, şi anume dreptul la negocieri colective, prevăzut la alin. (5) al art. 38, dreptul de petiţionare, prevăzut la art. 47, şi nici dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, prevăzut la art. 48 alin. (1) din Constituţie.În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepţiile de neconstituţionalitate sunt nefondate, întrucât dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 82/1993 „se referă la numirea într-o funcţie de demnitate publică şi, ca urmare, nu pot fi raportate la prevederile art. 38 alin. (5) din Constituţie”. Se mai arata ca aceste dispoziţii nu contravin nici celorlalte prevederi constituţionale invocate, deoarece „nu conţin nici o prevedere de natura sa aducă atingere dreptului de petiţionare, dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică de a se adresa acesteia şi de a obţine recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei sau sa restrângă exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi cetăţeneşti”. Totodată, se considera ca dispoziţiile art. 6 şi 11 din aceeaşi lege „nu au legătură cu soluţionarea litigiului dintre recurentul-reclamant şi intimatul-pârât Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, întrucât, pe de o parte, aceste prevederi legale se referă la atribuţiile din domeniul de competenţa al Administraţiei Rezervatiei, iar, pe de altă parte, autorul excepţiei nici nu motiveaza excepţia ridicată”.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţiile de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din cererile formulate de autorul acestora şi din încheierile de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 4, 6 şi 11 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei „Delta Dunării”, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 112/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 4 iulie 2000.Curtea observa ca autorul excepţiilor critica în ansamblu art. 4 din Legea nr. 82/1993, dar din referirea expresă la numirea şi competentele guvernatorului Rezervatiei rezultă ca în realitate critica vizează doar dispoziţiile alin. 3 şi 4 ale acestui articol, iar nu şi pe cele ale primelor doua alineate. De aceea Curtea Constituţională va examina numai prevederile art. 4 alin. 3 şi 4 din Legea nr. 82/1993, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 112/2000, dispoziţii care au următorul conţinut: „Guvernatorul Administraţiei Rezervatiei este numit, în condiţiile legii, de conducătorul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul prefectului judeţului Tulcea, şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului ştiinţific.Funcţia de guvernator este asimilată cu funcţia de director."În ceea ce priveşte art. 6 şi 11 din aceeaşi lege, autorul excepţiilor precizează ca susţinerile de neconstituţionalitate se referă la conţinutul acestor texte, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 112/2000.În consecinţa, Curtea retine ca la art. 6 din lege, prin care sunt reglementate atribuţiile Administraţiei Rezervatiei, ordonanţa menţionată a modificat textele de la lit. e), l), n) şi p), care, după modificare, au următorul conţinut: "e) avizează solicitarile privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor economico-productive, de turism şi agrement de către persoane fizice şi juridice, în perimetrul rezervatiei, în vederea emiterii acordului şi autorizaţiei de mediu de către agenţia teritorială de protecţie a mediului, în condiţiile prevederilor art. 8-14 din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995; […]l) conlucreaza cu Compania Naţionala "Apele Române" – S.A. în vederea gospodăririi apelor şi efectuării lucrărilor hidrotehnice necesare; […] … n) colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru protejarea intereselor localnicilor, precum şi pentru creşterea calităţii vieţii şi a standardului de civilizatie ale acestora; […] … p) participa, împreună cu agenţia teritorială de protecţie a mediului, la activitatea de control cu privire la respectarea normelor de protecţie a mediului în perimetrul rezervatiei." … Totodată, prin aceeaşi ordonanţa au fost abrogate lit. f) şi i) ale art. 6.În ceea ce priveşte art. 11 din lege, care reglementează autorizarea activităţilor în perimetrul rezervatiei şi stabilirea taxelor, prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 112/2000 a fost modificat textul alin. 2 care în prezent are următorul conţinut: „Desfăşurarea de activităţi economico-productive, de turism şi agrement de către persoane fizice şi juridice se autorizeaza de Consiliul Judeţean Tulcea, pe baza acordului şi autorizaţiei de mediu emise de agenţia teritorială de protecţie a mediului.”În susţinerea excepţiilor de neconstituţionalitate autorul acestora a invocat următoarele prevederi constituţionale:– art. 38 alin. (5): "Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.";– art. 47: "(1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor.(2) Organizaţiile legal constituite au dreptul sa adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă. … (3) Exercitarea dreptului de petiţionare este scutită de taxa. … (4) Autorităţile publice au obligaţia sa răspundă la petiţii în termenele şi în condiţiile stabilite potrivit legii."; … – art. 48 alin. (1): "Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este indreptatita să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.";– art. 49: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.(2) Restrangerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenta dreptului sau a libertăţii." … Examinând excepţiile de neconstituţionalitate, Curtea constata ca, deşi sunt invocate textele constituţionale menţionate, în raport cu care se apreciază de către autorul excepţiilor ca dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, autorul excepţiilor nu motiveaza în cuprinsul cererilor prin care s-au ridicat excepţiile în ce anume consta contrarietatea acestora cu prevederile constituţionale invocate. De aceea excepţiile de neconstituţionalitate ridicate nu îndeplinesc condiţiile unor sesizări pentru controlul de constituţionalitate, condiţii prevăzute la art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit căruia „Sesizările trebuie făcute în forma scrisă şi motivate”.Pe de altă parte, în raport cu obiectul cererilor formulate în justiţie de autorul excepţiilor (contestarea unei decizii de încadrare în categoria de salarizare, în primul caz, şi, respectiv, contestarea unei decizii de imputare a unei sume ridicate fără drept, cu titlu de salarii, în cel de-al doilea caz), Curtea retine ca excepţiile nu vizează în realitate constituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate, ci problema aplicării în timp a unor norme juridice, asadar aplicarea corecta a acestora. Într-adevăr, ambele litigii au fost declansate anterior datei adoptării Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 112/2000, prin care a fost modificată şi completată Legea nr. 82/1993, iar problema asimilarii funcţiei de guvernator al Administraţiei Rezervatiei cu aceea de subsecretar de stat (dispoziţie legală anterioară modificării) ori cu aceea de director (prevedere introdusă prin ordonanţa de modificare a legii), intră în exclusivitate în domeniul aplicării legii, ceea ce aparţine competentei instanţelor judecătoreşti. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992, republicată, „[…] Curtea Constituţională nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituţiei”.Excepţiile de neconstituţionalitate sunt inadmisibile şi în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 6 şi 11 din Legea nr. 82/1993, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 112/2000, deoarece aceste prevederi (prin care sunt reglementate atribuţiile Administraţiei Rezervatiei, precum şi autorizarea activităţilor în perimetrul acesteia şi stabilirea taxelor) nu au nici o legătură cu soluţionarea litigiilor aflate pe rolul instanţei judecătoreşti.Prin urmare, Curtea urmează sa respingă, ca fiind inadmisibile, excepţiile de neconstituţionalitate ridicate, şi anume în temeiul art. 23 alin. (6), raportat la alin. (1) al aceluiaşi articol din Legea nr. 47/1992, republicată.Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibile, excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. 3 şi 4, ale art. 6 şi 11 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei „Delta Dunării”, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 112/2000, excepţii ridicate de Andrei Svoronos în dosarele nr. 2.726/2000 şi nr. 2.727/2000 ale Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a civilă.Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 mai 2001.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Marioara Prodan––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește