DECIZIE Nr. 17*) din 7 februarie 1995

Viorel Mihai Ciobanu – preşedinteMihai Constantinescu – judecătorAntonie Iorgovan – judecătorFlorentina Geangu – magistrat-asistentConvocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, completul de judecată, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Comisia de lichidare a patrimoniului C.A.P. Castelu, printr-un proces-verbal încheiat la data de 14 august 1991, a vîndut domnului Şerban Vasile o clădire în care functionase sediul acestei cooperative.Primarul comunei Castelu, unde se afla clădirea, a solicitat Judecătoriei Medgidia constatarea nulităţii absolute a vinzarii, întrucît ea a avut loc cu încălcarea prevederilor art. 28 alineatul ultim din Legea fondului funciar nr. 18/1991.Potrivit acestui text de lege, sediile fostelor cooperative agricole de producţie trec, fără plata, în proprietatea primăriilor, respectiv a comisiilor locale.Pârâtul Şerban Vasile, în afară de intimpinare, prin care cere respingerea acţiunii, a formulat şi o cerere reconvenţională, prin care solicită, dacă acţiunea va fi admisă, obligarea reclamantului la suportarea contravalorii reparaţiilor şi a imbunatatirilor pe care le-a făcut la clădirea cumpărată.La termenul de judecată din 28 martie 1994, pârâtul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alineatul ultim din Legea nr. 18/1991, susţinând ca acest text de lege, în temeiul căruia fostele sedii ale cooperativelor agricole de producţie au trecut, fără plata, în regim de drept public, în proprietatea comunelor şi în administrarea primăriilor, este neconstitutional, întrucît încalcă dispoziţiile art. 41 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauza de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu o dreapta şi prealabilă despăgubire.Exprimindu-şi opinia, potrivit dispoziţiilor art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, instanţa susţine ca art. 28 alineatul ultim din Legea nr. 18/1991 contravine dispoziţiilor art. 41 alin. (3) din Constituţie, întrucît trecerea imobilelor prevăzute la acest articol s-a făcut gratuit.CURTEA,examinînd încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, precum şi dispoziţiile legale atacate ca neconstituţionale, raportate la prevederile Constituţiei, retine următoarele:Curtea este competenţa, potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate, deoarece – asa cum în mod constant a statuat în practica sa jurisdicţională – instanţa, deşi a fost de acord cu excepţia, nu a reţinut ca textul de lege ce face obiectul ei ar intra sub incidenţa art. 150 alin. (1) din Constituţie, sesizind Curtea cu soluţionarea excepţiei.Dispoziţia legală ce face obiectul excepţiei – art. 28 alineatul ultim din Legea nr. 18/1991 – a mai făcut obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate ce a fost soluţionată definitiv prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 29 din 30 martie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145, din 8 iunie 1994.Prin aceasta decizie, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a art. 28 alineatul ultim din Legea nr 18/1991 pe consideratiunea ca "Fiind o lege anterioară Constituţiei, nu se poate aplica regimul constituţional actual asupra modului de constituire a acestui drept, deoarece ar insemna să se încalce unul dintre principiile de baza ale Constituţiei – neretroactivitatea legii -, prevăzut la art. 15 alin. (2), care se aplică şi legii fundamentale. Pe cale de consecinţa, prevederile art. 41 din Constituţie nu pot avea ca urmare desfiinţarea unui drept de proprietate constituit anterior intrării în vigoare a Constituţiei, dispoziţiile acesteia aplicindu-se numai în ce priveşte regimul acestui drept".Motivul invocat de pârât, în sensul că art. 28 alineatul ultim din Legea nr. 18/1991 ar constitui o expropriere în dăuna sa, nu poate fi reţinut, cît timp acţiunea în anulare îşi afla temeiul pe încălcarea unei norme imperative. De aceea, în cazul admiterii acţiunii, pârâtul nu pierde dreptul de proprietate asupra unui bun pe care legal l-ar fi dobândit, ci, întrucît actul ce constituie titlul sau de proprietate este anulat, rezultă ca însuşi dreptul respectiv nu a trecut niciodată în proprietatea sa. Ca urmare, în aceasta situaţie, pârâtul nu poate invoca ocrotirea unui drept al cărui titular nu este. Pretenţiile pârâtului referitoare la construcţiile şi îmbunătăţirile pe care le-a făcut sunt aspecte legate de aplicarea şi interpretarea legii şi nu de constituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alineatul ultim din Legea nr. 18/1991. În consecinţa, numai instanţa de judecată poate stabili dacă la data apariţiei Legii nr. 18/1991 imobilul, în cauza dedusă judecaţii, mai era sediul C.A.P., dacă îmbunătăţirile făcute de pârât reprezintă o imbogatire fără justa cauza a reclamantului sau dacă sunt incidente alte reguli şi principii de drept.Faţa de cele arătate şi ţinând seama ca de la pronunţarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 29/1994 nu au intervenit elemente noi care să justifice o alta soluţie, urmează ca excepţia să fie respinsă ca vadit nefondata, în temeiul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 alin. (2) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alineatul ultim din Legea fondului funciar nr. 18/1991, ridicată de pârâtul Şerban Vasile în cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 4.123/1993 al Judecătoriei Medgidia.Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.Pronunţată la 7 februarie 1995.––––––––––Notă …
*) A se vedea şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 109 din 7 noiembrie 1995, publicată la pag. 3.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. Viorel Mihai CiobanuMagistrat-asistent,Florentina Geangu–––––––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește