DECIZIE nr. 169 din 26 februarie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, excepţie ridicată de Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă, Aurel Teodorescu, Nadia Constantin şi Zicu Muşat în Dosarul nr. 4.708/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde, pentru Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă, doamna Natalia Luchian, consilier juridic al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţii prezente. Acesta precizează că, potrivit art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 640/2007 privind stabilirea unor măsuri în aplicarea prevederilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2007 pentru completarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare instituţională, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a devenit succesor în drepturi şi obligaţii al Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă. În această calitate, arată că înţelege să formuleze cerere de renunţare la judecarea cauzei ce face obiect al Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.419D/2007.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii de renunţare la judecată.Deliberând, Curtea respinge cererea, întrucât excepţia de neconstituţionalitate este de ordine publică, iar, potrivit art. 55 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional, legal sesizată, procedează la examinarea constituţionalităţii, nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului.În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2007, procurorul solicită respingerea acesteia ca inadmisibilă, arătând că actul normativ menţionat a fost atacat pe cale principală, prin acţiune introdusă în acest scop la instanţa de judecată, aceasta nefiind o cale admisă din punct de vedere procedural.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 18 iulie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 4.708/2/2007, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă (a cărui succesoare în drepturi şi obligaţii este Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă), Aurel Teodorescu, Nadia Constantin şi Zicu Muşat într-o cauză având ca obiect contestarea constituţionalităţii ordonanţei amintite, în baza art. 9 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.În motivarea excepţiei se arată, în esenţă, că prin punerea în aplicare a ordonanţei supuse controlului de constituţionalitate "se provoacă prejudicii majore pieţei forţei de muncă, protecţiei lucrătorilor români şi priorităţii la angajare". Se susţine că se consacră liberul acces al cetăţenilor din alte ţări pe piaţa forţei de muncă din România, încălcându-se rolul Consiliului Economic şi Social şi al partenerilor sociali în problemele privind ocuparea şi încadrarea în muncă pe teritoriul României şi fără să se ţină cont de posibilitatea activării clauzei de salvgardare. Se mai arată că "înlătură locul şi rolul sindicatelor şi patronatelor în dialogul instituţional pentru iniţierea şi promovarea unor acte normative prin care se modifică esenţial abordarea gestionării fenomenului imigraţiei în scop de muncă". În plus, se susţine că se încalcă dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Constituţie, prin crearea unui statut mai favorabil pentru cercetătorii şi sportivii străini.De asemenea, în opinia autorilor excepţiei, ordonanţa nu a fost emisă cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, întrucât nu cuprinde justificări pertinente legate de urgenţa demersului, iar prin conţinutul său, încalcă programul de guvernare adoptat prin Hotărârea Parlamentului nr. 24/2004 pentru acordarea încrederii Guvernului şi, în consecinţă, prevederile art. 102 alin. (1) din Legea fundamentală. În fine, se semnalează o multitudine de carenţe de reglementare şi deficienţe de redactare.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, fiind ridicată pe calea unei acţiuni în contencios administrativ prin care, în baza art. 9 din Legea nr. 554/2004, s-a solicitat constatarea neconstituţionalităţii unei ordonanţe sau a unor dispoziţii dintr-o ordonanţă. Invocă, în sprijinul acestei opinii, deciziile Curţii Constituţionale nr. 761/2006, 764/2006, 5/2007, 66/2007, 174/2007, 342/2007 şi 660/2007.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile ordonanţei criticate sunt constituţionale, întrucât nu sunt contrare dreptului constituţional la muncă şi la protecţia socială a muncii şi nici nu aduc atingere principiului egalităţii şi nediscriminării. Consideră că celelalte texte din Legea fundamentală invocate în motivarea excepţiei nu sunt incidente în cauză. Precizează că ordonanţa a fost emisă cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, urgenţa reglementării fiind impusă de necesitatea realizării unei restructurări corespunzătoare, care să conducă la asigurarea eficienţei activităţilor din domeniile de competenţă specifice Oficiului Român pentru Imigrări.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 26 iunie 2007.În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2007 contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 1 alin. (4) şi (5), care consacră principiul separaţiei puterilor în stat şi cel al obligativităţii respectării Constituţiei şi a legilor, art. 9 privind sindicatele, patronatele şi asociaţiile patronale, art. 16 alin. (2) potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, art. 31 privind dreptul la informaţie, art. 38 referitor la dreptul de a fi ales în Parlamentul European, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 51 referitor la dreptul la petiţionare, art. 61 care stabileşte rolul şi structura Parlamentului, art. 73 lit. p) care prevede că regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială se reglementează prin lege organică, art. 102 alin. (1) potrivit căruia Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice şi art. 115 alin. (4) şi (6) privind condiţiile adoptării ordonanţelor de urgenţă.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că este inadmisibilă, urmând să fie respinsă ca atare, pentru următoarele motive:Prin Decizia nr. 660 din 4 iulie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 2 august 2007, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi a reţinut că acestea sunt neconstituţionale în măsura în care permit ca acţiunea introdusă la instanţa de contencios administrativ să aibă ca obiect principal constatarea neconstituţionalităţii unei ordonanţe sau a unei dispoziţii dintr-o ordonanţă. În considerentele deciziei mai sus menţionate s-a reţinut, printre altele, că, „atunci când obiectul acţiunii principale introduse la instanţa de judecată este constatarea neconstituţionalităţii unei ordonanţe simple sau ordonanţe de urgenţă a Guvernului ori a unor dispoziţii din aceasta, excepţia de neconstituţionalitate este transformată într-o veritabilă acţiune directă, pierzându-şi astfel natura sa de excepţie, înţeleasă ca un mijloc de apărare care nu pune în discuţie fondul pretenţiei deduse judecăţii”.Or, în cauza de faţă, obiectul acţiunii principale, întemeiată pe prevederile art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, introdusă la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, îl constituie însăşi contestarea constituţionalităţii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României. Prin modificarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, prin Legea nr. 262/2007, la art. 9, după alin. (4) s-a introdus un nou alineat, care prevede că persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, obiectul acţiunii constituindu-l „acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative”, iar nu însăşi anularea pe motiv de neconstituţionalitate a ordonanţei ori a unor dispoziţii din aceasta.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, excepţie ridicată de Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă, Aurel Teodorescu, Nadia Constantin şi Zicu Muşat în Dosarul nr. 4.708/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 februarie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește