DECIZIE nr. 169 din 10 februarie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. 1 şi art. 209 alin. 1 lit. g) şi i) din Codul penal



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorMarinela Mincă – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistent-şef delegatPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. 1 şi art. 209 alin. 1 lit. g) şi i) din Codul penal, excepţie ridicată de Nicu Lucian Moise în Dosarul nr. 7.995/197/2008 al Judecătoriei Braşov.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 21 octombrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 7.995/197/2008, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 208 alin. 1 şi art. 209 alin. 1 lit. g) şi i) din Codul penal, excepţie ridicată de Nicu Lucian Moise în dosarul de mai sus.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 53, precum şi ale art. 6, 7 şi 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece legiuitorul a apelat la o redactare ambiguă, iar destinatarul normei nu se poate conforma dispoziţiei din cauza folosirii unor termeni generici ca "pe nedrept", "cheie", "adevăr", "minciună" etc.Judecătoria Braşov opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 208 alin. 1, cu denumirea marginală Furtul, şi art. 209 alin. 1 lit. g) şi i), cu denumirea marginală Furtul calificat, ambele din Codul penal, care au următorul conţinut:– Art. 208 alin. 1: "Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 12 ani.";– Art. 209 alin. 1 lit. g) şi i): "Furtul săvârşit în următoarele împrejurări: […]g) în timpul nopţii; […] … i) prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost examinate de instanţa de contencios constituţional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 456 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 20 mai 2008, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. 1 şi ale art. 209 alin. 1 lit. a), e), g) şi i) din Codul penal, reţinând în esenţă că „normele criticate, care reglementează infracţiunea de furt, precum şi împrejurările în care săvârşirea furtului constituie infracţiunea de furt calificat, nu consacră vreun caz de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, în sensul art. 53 din Constituţie.De asemenea, termenii utilizaţi de legiuitor pentru redactarea acestor norme satisfac cerinţele de accesibilitate şi previzibilitate a legii, fiind suficient de clari pentru a permite oricărui individ să îşi regleze conduita".Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. 1 şi art. 209 alin. 1 lit. g) şi i) din Codul penal, excepţie ridicată de Nicu Lucian Moise în Dosarul nr. 7.995/197/2008 al Judecătoriei Braşov.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 februarie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent-şef delegat,Afrodita Laura Tutunaru___________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește