DECIZIE nr. 167 din 6 mai 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor şi valorilor



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorFlorentina Balta – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor şi valorilor, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Timotei Matcu în Dosarul nr. 1.144/2002 al Judecătoriei Darabani.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 509C/2002 având ca obiect aceiaşi excepţie, ridicată de Gheorghe Alupoaie şi Danut Alupoaie în Dosarul nr. 1.148/2002 al aceleiaşi instanţe.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, având în vedere identitatea de obiect a acestora.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.Curtea, în temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicată, raportat la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 509C/2002 la Dosarul nr. 508C/2002, care a fost primul înregistrat.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arata ca dispoziţiile criticate nu instituie un tratament discriminatoriu pentru cetăţenii localităţilor rurale faţă de cei ai oraşelor, principiul constituţional al egalităţii în drepturi a cetăţenilor presupunand tratament egal doar pentru cetăţenii aflaţi în situaţii identice. Totodată, nu sunt incalcate nici celelalte dispoziţii constituţionale invocate în susţinerea excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin încheierile din 2 octombrie 2002, pronunţate în dosarele nr. 1.144/2002 şi nr. 1.148/2002, Judecătoria Darabani a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 18/1996, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Timotei Matcu şi, respectiv, de Gheorghe Alupoaie şi Danut Alupoaie.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, identică în ambele dosare, autorii acesteia susţin ca dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 18/1996, cu modificările ulterioare, potrivit cărora locuitorii din mediul rural sunt obligaţi să asigure paza prin rotaţie a localităţilor, încalcă principiul egalităţii în faţa legii prevăzut de art. 16 din Constituţie, precum şi dispoziţiile art. 39 din Constituţie care interzice munca forţată. De asemenea, se invoca de către autorii excepţiei şi încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 53 alin. (3) privind contribuţiile financiare, ale art. 51 privind respectarea Constituţiei şi a legilor, precum şi cele ale art. 150 alin. (1) privind conflictul temporal de legi.Judecătoria Darabani nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei, considerând ca, în susţinerea acesteia, "pot fi aduse argumente şi pro şi contra".Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul apreciază ca excepţia este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere, se susţine ca, potrivit textului criticat, "asigurarea pazei bunurilor publice şi ale cetăţenilor prin paza efectuată de către locuitorii comunelor şi satelor reprezintă doar una din posibilităţile pe care legea le prevede pentru localităţile rurale, putându-se opta pentru oricare din celelalte variante, şi anume: paza cu gardieni publici, paza cu paznici salariaţi sau prin societăţi specializate de paza, în funcţie de decizia locuitorilor, care sunt consultaţi în prealabil". Totodată, se apreciază ca legea, care prevede, pentru locuitorii din mediul rural, posibilitatea de a-şi stabili concret modalitatea prin care se asigura paza bunurilor, "nu creează o obligaţie în plus pentru aceştia în raport cu locuitorii oraşelor, ci are în vedere faptul ca în localităţile rurale multe activităţi pot fi organizate prin contribuţia nemijlocită a cetăţenilor". În consecinţa, se apreciază că nu sunt incalcate dispoziţiile art. 16 din Constituţie care instituie egalitatea în drepturi a cetăţenilor. Referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 53 alin. (3) din Constituţie, Guvernul apreciază ca textul respectiv, referindu-se la contribuţiile financiare ale cetăţenilor, nu este incident în cauza.Avocatul Poporului considera ca excepţia este neîntemeiată. În susţinerea acestui punct de vedere se arata ca, în cauza, nu este încălcat principiul egalităţii în drepturi, întrucât diferenţa de tratament juridic privind organizarea pazei în mediul rural faţă de cea existenta în oraşe se justifica, astfel încât nu se poate retine ca textul criticat ar institui un tratament discriminatoriu.De asemenea, se arata de către Avocatul Poporului, nu poate fi reţinută nici încălcarea dispoziţiilor art. 39 din Constituţie, întrucât, asa cum prevede "art. 39 alin. (2) lit. c), nu constituie munca forţată prestaţiile care fac parte din obligaţiile civile normale stabilite de lege". Or, "obligaţia de a asigura paza bunurilor publice şi ale cetăţenilor se stabileşte prin hotărâre a consiliilor locale, adoptată în baza Legii nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor şi valorilor, modificată şi completată, după consultarea prealabilă a locuitorilor”.În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 51, art. 53 alin. (3) şi ale art. 150 din Constituţie, invocate de autorii excepţiei, Avocatul Poporului considera ca "acestea nu au legătură cu dispoziţiile legale criticate".Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei îl formează dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 18 din 4 aprilie 1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor şi valorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 161 din 13 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 9 noiembrie 2000.Textul criticat pentru neconstituţionalitate are următorul cuprins:– Art. 16: "(1) Primării sunt obligaţi sa ia măsuri ca în comune şi sate să se asigure paza bunurilor publice şi ale cetăţenilor prin formele prevăzute de prezenta lege şi de către locuitorii acestora prin rotaţie, conform hotărârilor consiliilor locale, după consultarea prealabilă a locuitorilor. Consultarea locuitorilor se realizează prin adunări populare organizate pe sate.(2) Persoanele care executa paza prin rotaţie trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. a)-d), sa nu depăşească maximul vârstei de pensionare şi sa poarte însemne distinctive în timpul executării serviciului de paza. … (3) Plata serviciului de paza se va asigura din fondurile bugetare locale." … Autorii excepţiei susţin ca acest text de lege încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 39, 51, 53 şi ale art. 150 alin. (1) din Constituţie, texte care au următorul cuprins:– Art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.";– Art. 39: "Munca forţată este interzisă.(2) Nu constituie munca forţată: … a) serviciul cu caracter militar sau activităţile desfăşurate în locul acestuia de cei care, potrivit legii, nu prestează serviciul militar obligatoriu din motive religioase; … b) munca unei persoane condamnate, prestată în condiţii normale, în perioada de detenţie sau de libertate condiţionată; … c) prestaţiile impuse în situaţia creata de calamitati ori de alt pericol, precum şi cele care fac parte din obligaţiile civile normale stabilite de lege."; … – Art. 51: "Respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.";– Art. 53: "(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice.(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justa a sarcinilor fiscale. … (3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afară celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale."; … – Art. 150 alin. (1): "Legile şi toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezentei Constituţii."În esenta, critica de neconstituţionalitate se bazează pe susţinerea ca textul art. 16 din Legea nr. 18/1996, cu modificările ulterioare, ar institui o discriminare a locuitorilor satelor faţă de cei de la oraşe în ceea ce priveşte obligaţiile de paza, prin prevederea obligaţiei de prestare a pazei prin rotaţie, ceea ce ar avea şi semnificatia prestării unei munci forţate, a unei contribuţii neconstituţionale, precum şi a nerespectării supremaţiei Constituţiei printr-o reglementare care contravine dispoziţiilor acesteia.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată în sensul celor ce se vor arata în continuare.În ceea ce priveşte critica autorilor excepţiei privind încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie care instituie principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, Curtea retine ca este neîntemeiată. În jurisprudenta sa, Curtea Constituţională a stabilit, în acord cu jurisprudenta Curţii Europene a Drepturilor Omului, ca acest principiu constituţional nu are semnificatia uniformitatii, existând posibilitatea instituirii unor reglementări juridice diferite pentru situaţii care sunt diferite. Or, în acest sens, este evident ca instituirea prin lege a unui sistem diferit de organizare a pazei bunurilor în mediul rural, faţă de cel existent la oraş, are o justificare raţională şi obiectivă care rezida în specificul vieţii rurale, în răspândirea bunurilor (inclusiv a recoltelor) pe suprafeţe intinse şi deschise, în ocupaţia locuitorilor – preponderent agricolă -, în nivelul veniturilor bugetare, în tradiţiile existente etc.Curtea nu poate retine nici susţinerea autorilor excepţiei privind încălcarea dispoziţiilor art. 39 din Constituţie, în contextul în care însuşi textul invocat prevede la alin. (2) lit. c) că nu constituie munca forţată "prestaţiile impuse în situaţia creata de calamitati ori de alt pericol, precum şi cele care fac parte din obligaţiile civile normale stabilite de lege". Ca atare, art. 16 din Legea nr. 18/1996, cu modificările ulterioare, nu încalcă dispoziţiile art. 39 alin. (1) din Constituţie, de vreme ce însuşi textul constituţional [art. 39 alin. (2) lit. c) teza a doua] exceptează prestaţiile impuse de textul de lege criticat, şi anume executarea serviciului de paza, prin rotaţie, de către locuitorii din mediul rural, cu consultarea locuitorilor intruniti în adunări populare organizate pe sate.Cat priveşte invocarea de către autorii excepţiei, în susţinerea acesteia, a dispoziţiilor art. 53 din Constituţie care interzic orice alte contribuţii financiare cu excepţia impozitelor şi taxelor ori a altor prestaţii stabilite prin lege în situaţii excepţionale, Curtea constata ca aceste dispoziţii constituţionale nu sunt incidente în cauza, întrucât prestarea pazei de către locuitori, în condiţiile legii, nu are legătură cu prevederile acestui text constituţional care se referă la contribuţii financiare.De asemenea, nu sunt incidente în cauza dispoziţiile art. 150 din Constituţie care se referă la legile preconstitutionale şi nu la legi adoptate în cadrul regimului constituţional instituit în anul 1991, cum este cazul legii criticate pentru neconstituţionalitate în acest dosar.Pe baza considerentelor mai sus expuse, din care rezultă ca textul criticat nu contravine Constituţiei, Curtea retine că nu este încălcat principiul supremaţiei Constituţiei, înscris în art. 51 al Legii fundamentale.În sfârşit, Curtea constata ca textul legal privind obligaţia locuitorilor de a asigura în comune paza bunurilor publice şi ale cetăţenilor, criticat ca fiind neconstitutional, nu contravine Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974. Pactul, garantand la art. 6 pct. 1 „[…] dreptul la munca ce cuprinde dreptul pe care îl are orice persoană de a obţine posibilitatea să-şi câştige existenta printr-o munca liber aleasă sau acceptată [.. .]”, precizează la art. 4 posibilitatea statelor părţi ca, în ceea ce priveşte folosinţă drepturilor asigurate în conformitate cu Pactul, sa supună aceste drepturi „la limitarile stabilite de lege, numai în măsura compatibila cu natura acestor drepturi şi exclusiv în vederea promovării bunastarii generale într-o societate democratica”.Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor şi valorilor, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Timotei Matcu în Dosarul nr. 1.144/2002, precum şi de Gheorghe Alupoaie şi Danut Alupoaie în Dosarul nr. 1.148/2002 ale Judecătoriei Darabani.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 mai 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește