DECIZIE nr. 165 din 6 iunie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi (2), precum şi ale art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice şi executarea silită a creanţelor la bugetul acestui fond, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 136/2002



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorDoina Suliman – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi (2), precum şi ale art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 136/2002, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Romarm” – S.A. – Sucursala Mija în Dosarul nr. 2.059/2001 al Judecătoriei Moreni.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public, considerând ca dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate, solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 29 octombrie 2001, pronunţată în Dosarul nr. 2.059/2001, Judecătoria Moreni a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi (2), precum şi ale art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 136/2002. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Romarm” – S.A. din Bucureşti într-o cauza civilă ce are ca obiect soluţionarea plângerii contravenţionale formulate împotriva Procesului-verbal de contravenţie nr. AAS 2.751 din 29 mai 2001, emis de Autoritatea Rutiera Română.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenta, ca dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 41, referitoare la protecţia proprietăţii private, şi ale art. 48, relative la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, deoarece instituie "doua sancţiuni administrative pentru aceeaşi fapta, cu atât mai mult sancţiunea sub forma unei amenzi în suma fixa indiferent de cuantumul sumei neplătite".Instanţa de judecată considera ca excepţia este neîntemeiată, deoarece "cele doua sancţiuni au regim juridic diferit".Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Preşedintele Camerei Deputaţilor considera ca excepţia este neîntemeiată, întrucât "cele doua sancţiuni au natura juridică diferita, una fiscală, cealaltă administrativă, se aplică în momente diferite şi pentru fapte distincte". În aceste condiţii se apreciază ca prevederile constituţionale invocate "nu au relevanta în cauza".Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile criticate nu contravin textelor constituţionale invocate, ci, dimpotriva, acestea au fost adoptate cu respectarea art. 138 din Constituţie, privind stabilirea prin lege a impozitelor, taxelor şi altor venituri ale bugetului de stat.Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 5 alin. (1) şi (2), precum şi art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice şi executarea silită a creanţelor la bugetul acestui fond (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 29 ianuarie 1999), ordonanţa aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 136/2002 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 26 martie 2002).Textele de lege criticate au următorul cuprins:– Art. 5 alin. (1) şi (2): "(1) Constatările persoanelor împuternicite de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei să efectueze controlul privind îndeplinirea obligaţiilor de plată la Fondul special al drumurilor publice se consemnează într-un proces-verbal care va cuprinde datele de identificare a persoanelor juridice, numele reprezentantului legal, individualizarea sumelor datorate, inclusiv majorările de întârziere aferente, precum şi obligaţia de plată a sumelor datorate în termen de 15 zile de la data înregistrării procesului-verbal la registratura contribuabilului.(2) Procesul-verbal se semnează de către organul constatator şi de către reprezentantul legal al persoanei juridice controlate."; … – Art. 8 alin. (1): "Nevirarea sumelor datorate la Fondul special al drumurilor publice în termenul stabilit potrivit art. 5 constituie contravenţie, dacă potrivit legii penale nu constituie infracţiune, şi se sancţionează cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei."Autorul excepţiei apreciază ca aceste dispoziţii legale contravin prevederilor constituţionale ale art. 41 şi 48, care au următorul conţinut:– Art. 41: "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor. … (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauza de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreapta şi prealabilă despăgubire. … (4) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii. … (5) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (4) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenta, prin justiţie. … (6) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. … (7) Averea dobandita licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezuma. … (8) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii."; … – Art. 48: "(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este indreptatita să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.(2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică. … (3) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare săvârşite în procesele penale." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate, în legătură cu protecţia constituţională a proprietăţii private Curtea constata ca aceasta nu este lezata prin îndeplinirea obligaţiilor legale care revin contribuabililor. Dimpotriva, obligaţia de plată, având ca temei întârzierea la plata a creanţelor bugetare sau neaducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de organele competente, în condiţiile legii, este un mijloc de protecţie a dreptului de proprietate privată, care nu contravine, sub nici un aspect, art. 41 din Constituţie, de altfel nerelevant pentru soluţionarea excepţiei. Nerespectarea acestor obligaţii legale atrage sancţiuni juridice diferite: cele prevăzute la art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/1999 (sancţiuni fiscale – majorări de întârziere) sau cele prevăzute la art. 8 alin. (1) din aceeaşi ordonanţa (sancţiuni contravenţionale – amenzi).Nu poate fi primită nici critica potrivit căreia dispoziţiile legale criticate contravin art. 48 din Constituţie, deoarece aceasta norma constituţională, cuprinsă în titlul II al Constituţiei, se referă exclusiv la drepturi ale cetăţenilor. Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale (de exemplu, Decizia nr. 38 din 7 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 17 iulie 2000), "drepturile şi libertăţile persoanelor juridice, indiferent de forma lor de organizare ori de faptul ca sunt de drept privat sau public, nu constituie obiectul reglementărilor cuprinse în prevederile titlului II al Constituţiei".Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (6), precum şi al art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi (2), precum şi ale art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice şi executarea silită a creanţelor la bugetul acestui fond, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 136/2002, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Romarm” – S.A. – Sucursala Mija în Dosarul nr. 2.059/2001 al Judecătoriei Moreni.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 iunie 2002.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Doina Suliman––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește