DECIZIE nr. 163 din 6 mai 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 188 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorFlorentina Balta – procurorDoina Suliman – magistrat-asistent şefPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 188 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Nippon Group Product” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 530/2002 al Tribunalului Constanta – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public, considerând ca textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 18 aprilie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 530/2002, Tribunalul Constanta – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 188 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Nippon Group Product” – S.R.L. din Bucureşti cu ocazia soluţionării recursului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 15.557 din 24 octombrie 2001, pronunţată de Judecătoria Constanta în Dosarul nr. R/8.658/2001.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca art. 188 din Legea nr. 141/1997 infrange prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2), art. 41 alin. (2) şi ale art. 49. În acest sens arata ca aceste dispoziţii legale instituie un caz de ultraactivitate a legii, prin menţinerea unui regim juridic abrogat expres prin chiar dispoziţiile Legii nr. 141/1997. Apreciază ca astfel se creează premisele „relativizarii dreptului de proprietate” şi ale restrângerii sale cu depăşirea limitelor stabilite de către Constituţie. De asemenea, considera ca dispoziţiile art. 27 şi 34 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1993 privind Tariful vamal de import al României, aprobată şi modificată prin Legea nr. 102/1994, cu modificările ulterioare, contravin prevederilor constituţionale ale art. 53 alin. (1) şi (3), art. 134 alin. (2) lit. a) şi ale art. 41 alin. (2). În esenta, arata ca „aceste doua texte, rămase în vigoare prin incidenţa dispoziţiilor art. 188 din Legea nr. 141/1997„, instituie prestaţii, altele decât impozitele şi taxele, fără a se avea în considerare o situaţie excepţionala, ceea ce restrânge libertatea comerţului.Tribunalul Constanta – Secţia civilă, având în vedere ca dispoziţiile art. 27 şi ale art. 34 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1993, aprobată şi modificată prin Legea nr. 102/1994, cu modificările ulterioare, au fost abrogate prin art. 191 din Legea nr. 141/1997, respinge ca inadmisibila excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii, în temeiul art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 188 din Legea nr. 141/1997, instanţa de judecată considera ca aceasta este neîntemeiată. În acest sens arata ca operaţiunile vamale sunt supuse regimului juridic existent la momentul realizării lor, atât în ceea ce priveşte crearea, cat şi finalizarea lor, „astfel încât nu se poate interpreta ca, în măsura în care finalizarea intervine ulterior abrogării legii, aceasta ar ultraactiva”. De asemenea, considera ca celelalte critici nu pot fi reţinute, deoarece autorul excepţiei nu menţionează ce înţelege prin „relativizarea dreptului de proprietate” şi nici modul în care acest drept este restrâns prin dispoziţiile legale criticate.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate a art. 188 din Legea nr. 141/1997 este neîntemeiată. În acest sens arata ca prin aceste dispoziţii legale se da expresie principiului tempus regit actum, „potrivit căruia o situaţie juridică produce acele efecte care sunt prevăzute de legea în vigoare la data producerii ei”. Guvernul considera ca celelalte critici invocate de autorul excepţiei nu pot fi reţinute, deoarece nu au incidenţa în cauza.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 188 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 1 august 1997, dispoziţii care au următoarea redactare:– Art. 188: "Operaţiunile vamale iniţiate sub regimul prevăzut de reglementările vamale anterioare intrării în vigoare a prezentului cod se finalizează potrivit acelor reglementări."În susţinerea neconstitutionalitatii acestor texte de lege, autorul excepţiei invoca încălcarea următoarelor prevederi constituţionale:– Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile.";– Art. 41 alin. (2): "Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.";– Art. 49: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.(2) Restrangerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenta dreptului sau a libertăţii." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca argumentele invocate în susţinerea acesteia nu pot fi primite, în sensul că, chiar dacă prin dispoziţiile legale criticate s-ar institui un caz de ultraactivitate a legii, aceasta nu este o problemă de constituţionalitate, ci una de aplicare a legii, de competenţa instanţei judecătoreşti investite cu soluţionarea litigiului.Referitor la celelalte critici invocate de autorul excepţiei, Curtea observa ca acestea nu sunt semnificative pentru soluţionarea acesteia.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 alin. (1) şi (6), precum şi al art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 188 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Nippon Group Product” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 530/2002 al Tribunalului Constanta – Secţia civilă.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 mai 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent şef,Doina Suliman––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește