DECIZIE nr. 163 din 21 octombrie 1999

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 269 din Codul de procedură civilă



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorPaula C. Pantea – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 269 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Deszo Tifan-Kozma şi Margareta Tifan-Kozma în Dosarul nr. 733/1999 al Judecătoriei Deta.La apelul nominal se constata lipsa părţilor: Deszo Tifan-Kozma, Margareta Tifan-Kozma, Iosif Peter şi Ana Peter, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât a preciza ca textul criticat nu încalcă dispoziţiile constituţionale, precizând ca art. 269 din Codul de procedură civilă, coroborat cu prevederile art. 374 din acelaşi cod, reprezintă o garanţie a bunei funcţionari a autorităţilor publice, iar nu o imixtiune a Preşedintelui României în activitatea instanţelor judecătoreşti.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 14 iulie 1999, pronunţată în Dosarul nr. 733/1999, Judecătoria Deta a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 269 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Deszo Tifan-Kozma şi Margareta Tifan-Kozma. În motivarea excepţiei se susţine ca textul criticat încalcă art. 80 alin. (2) şi art. 125 alin. (1) din Constituţie, precum şi principiul separaţiei puterilor în stat, prin implicarea Preşedintelui României în treburile justiţiei.Exprimandu-şi opinia, instanţa de judecată, respingând ca neîntemeiată cererea de suspendare a judecării cauzei, apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata. Se arta ca formula executorie prevăzută la art. 269 din Codul de procedură civilă este o "formula sacramentala", care consta într-un ordin dat forţei publice să execute o hotărâre judecătorească definitivă, care se bucura de autoritate de lucru judecat, "fără nici o imixtiune din partea vreunei autorităţi". Se mai arata ca aceasta formula executorie nu reprezintă o încălcare a atribuţiilor Preşedintelui României, ci apare ca o garanţie a bunei funcţionari a autorităţilor publice. Preşedintele României este un mediator în sens politic, iar nu în sens juridic, fiind garantul bunei funcţionari a celorlalte puteri ale statului.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.În punctul de vedere al Guvernului se apreciază ca excepţia trebuie respinsă, deoarece, prin formula executorie prevăzută la art. 269 din Codul de procedură civilă, se confirma ca hotărârea are calitatea de titlu executoriu şi se dispune ca autorităţile competente să îşi exercite atribuţiile care le revin pentru aducerea ei la îndeplinire. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională este competenţa să soluţioneze excepţia cu care a fost legal sesizată.Excepţia priveşte dispoziţiile art. 269 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: "Hotărârile vor fi investite cu formula executorie, după cum urmează:lt; lt;Noi, preşedintele României gt; gt;(Aici urmează cuprinsul hotărârii.)lt; lt;Dăm împuternicire şi ordonăm agenţilor administrativi şi ai forţei publice să execute aceasta (hotărâre); procurorilor sa stăruie pentru aducerea ei la îndeplinire. Spre credinţa, prezenta (hotărâre) s-a semnat de… gt; gt;(Urmează semnatura preşedintelui şi a grefierului.)Hotărârea investită se va da numai părţii care a câştigat sau reprezentantului ei."Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin ca aceasta prevedere legală încalcă art. 80 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia "Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate", precum şi principiul separaţiei puterilor în stat.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată şi de aceea urmează a fi respinsă.Art. 269 din Codul de procedură civilă trebuie analizat în coroborare cu art. 374 alin. 1 din acelaşi cod, text potrivit căruia "Nici o hotărâre nu se va putea executa dacă nu este investită cu formula executorie prevăzută de art. 269 alin. 1, afară de hotărârile pregătitoare şi de hotărârile executorii provizoriu, care se executa şi fără formula executorie".În temeiul art. 376 alin. 1 din Codul de procedură civilă, se investesc cu formula executorie hotărârile care au rămas definitive şi au devenit irevocabile, deci atunci când activitatea de judecată a luat sfârşit, astfel ca susţinerea autoarei excepţiei referitoare la implicarea Preşedintelui României în activitatea de infaptuire a justiţiei nu poate fi reţinută. Formula executorie prevăzută la art. 269 alin. 1 din Codul de procedură civilă este un ordin dat în numele Preşedintelui României organelor de executare, agenţilor administrativi şi procurorilor ca, după caz, sa procedeze la executarea hotărârii sau sa sprijine aceasta executare. Asa fiind, rezultă ca, în baza art. 269 din Codul de procedură civilă, Preşedintele României da structurilor puterii executive un ordin care are semnificatia colaborării puterilor statului la aplicarea Constituţiei şi a legilor, ceea ce nu infrange principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 269 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Deszo Tifan-Kozma şi Margareta Tifan-Kozma în Dosarul nr. 733/1999 al Judecătoriei Deta.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 octombrie 1999.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Gabriela Dragomirescu–––––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește