DECIZIE nr. 163 din 10 noiembrie 1998

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. III din Decretul nr. 207/1976 privind răspunderea materială a militarilor



Ioan Muraru – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorPaula C. Pantea – procurorDoina Suliman – magistrat-asistentPe rol, soluţionarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. III din Decretul nr. 207/1976 privind răspunderea materială a militarilor, ridicată de Buriu Nastase, Aldea Nicolae, Foarfeca Danut, Stoicoci Petre, Alexandru Alexandru, Giman Dan, Bucur Cristina şi Comanescu Elena, reclamanţi în Dosarul nr. 1.057/CA/1998 al Curţii de Apel Constanta – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 3 noiembrie 1998 şi au fost consemnate în încheierea din aceeaşi dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 10 noiembrie 1998.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Curtea de Apel Constanta – Secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Încheierea din 24 iunie 1998, pronunţată în Dosarul nr. 1.057/CA/1998, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. III din Decretul nr. 207/1976 privind răspunderea materială a militarilor, ridicată de reclamanţii menţionaţi mai sus.În motivarea excepţiei se susţine ca dispoziţiile cap. III din Decretul nr. 207/1976 care prevăd căile de atac împotriva ordinului de zi de imputare, precum şi organele cu activitate jurisdicţională, altele decât instanţele judecătoreşti, încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 125 referitoare la instanţele judecătoreşti şi ale art. 150 alin. (1), potrivit cărora „legile şi toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezentei Constituţii”.Exprimandu-şi opinia, instanţa de judecată considera excepţia intemeiata, deoarece, pe de o parte, textul atacat limitează exercitarea dreptului persoanelor obligate la plata de a se adresa justiţiei, iar pe de altă parte, "Justiţia se realizează prin Curtea Suprema de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege".Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.În punctul sau de vedere, Guvernul apreciază ca excepţia invocată "nu este fondată" deoarece dispoziţiile atacate, deşi nu reglementează expres calea de atac în justiţie împotriva hotărârilor definitive ale comisiilor de jurisdicţie a imputatiilor, totuşi, persoanele interesate, în temeiul art. 299 din Codul de procedură civilă, pot sa atace cu recurs la instanţa competenţa aceste hotărâri.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, republicată, retine următoarele:În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională este competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost legal sesizată, deoarece, deşi anterior Constituţiei, textul atacat este în vigoare, pe baza lui stabilindu-se raporturi juridice în noul regim constituţional.Decretul nr. 207/1976 reglementează, în cap. III – Căile de atac, o procedură administrativă jurisdicţională privind contestarea ordinelor de zi de imputare, în art. 28 prevăzându-se ca hotărârile definitive ale comisiilor de jurisdicţie a imputatiilor pot fi revizuite de organul care le-a pronunţat. Deci, textul atacat nu prevede imposibilitatea celor interesaţi de a se adresa justiţiei, ci doar nu reglementează expres calea de atac împotriva hotărârilor definitive ale comisiilor de jurisdicţie a imputatiilor.Potrivit art. 52 din Decretul nr. 207/1976, dispoziţiile acestuia se intregesc cu cele ale legislaţiei civile şi ale legislaţiei muncii. Or, art. 299 din Codul de procedură civilă arata ca „Hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională sunt supuse recursului”.Deoarece, chiar în condiţiile Decretului nr. 207/1976, hotărârile definitive ale comisiilor de jurisdicţie a imputatiilor pot fi atacate cu recurs la instanţele judecătoreşti competente, cap. III al acestuia nu poate fi considerat neconstitutional în raport cu prevederile constituţionale ale art. 21 şi 125, excepţia urmând să fie respinsă.În sfârşit, Decretul nr. 207/1976 a fost abrogat prin Ordonanţa Guvernului nr. 121 din 28 august 1998 privind răspunderea materială a militarilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 29 august 1998, care, conform art. 52, intră în vigoare după 90 de zile de la publicare. Potrivit art. 43 din ordonanţa, „în situaţia în care… persoanele obligate la repararea prejudiciului în condiţiile prezentei ordonanţe considera ca au fost lezate într-un drept legitim se pot adresa instanţei judecătoreşti competente, potrivit legii”.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi art. 1, al art. 2, al art. 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. III din Decretul nr. 207/1976 privind răspunderea materială a militarilor, ridicată de Buriu Nastase, Aldea Nicolae, Foarfeca Danut, Stoicoci Petre, Alexandru Alexandru, Giman Dan, Bucur Cristina şi Comanescu Elena, în Dosarul nr. 1.057/CA/1998 al Curţii de Apel Constanta – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 noiembrie 1998.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. Ioan MuraruMagistrat-asistent,Doina Suliman ––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește