DECIZIE nr. 159 din 22 martie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIon Tiucă – procurorBenke Karoly – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (5) din Legea nr. 673/2002 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, excepţie ridicată de Ion Bobăiceanu în Dosarul nr. 3.709/2004 al Tribunalului Mehedinţi – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 100D/2005, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Dorin Crisbăşan, Emilian Demeter, Felician Grancea Lelu, Ioan Dan Mariş şi Nicolae Moldovean în Dosarul nr. 8/R/2005 al Curţii de Apel Braşov – Secţia contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, având în vedere că obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele de mai sus este identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 100D/2005 la Dosarul nr. 539D/2004, care este primul înregistrat.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât reglementările legale criticate nu ţin de domeniul legii organice, ci vizează doar modul de constituire a consiliilor locale, ca urmare a validării mandatelor consilierilor locali, astfel încât puteau fi adoptate şi printr-o lege ordinară. De asemenea, se mai apreciază că textele legale criticate nu încalcă dreptul la vot sau dreptul de a fi ales, acestea reglementând o chestiune survenită după alegeri.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 28 septembrie 2004 şi 1 februarie 2005, pronunţate în Dosarul nr. 3.709/2004 al Tribunalului Mehedinţi – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi în Dosarul nr. 8/R/2005 al Curţii de Apel Braşov – Secţia contencios administrativ şi fiscal, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (5) din Legea nr. 673/2002 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, excepţie ridicată de Ion Bobăiceanu, respectiv de Dorin Crisbăşan, Emilian Demeter, Felician Grancea Lelu, Ioan Dan Mariş şi Nicolae Moldovean, în cadrul unor cauze având ca obiect soluţionarea unor acţiuni privind anularea unor acte administrative.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile art. 6 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1), ale art. 35 [devenit, după republicarea Constituţiei, art. 37], ale art. 49 alin. (2) [devenit art. 53 alin. (2)], precum şi celor ale art. 72 alin. (3) [devenit art. 73 alin. (3)]. În acest sens se susţine că Legea nr. 673/2002 de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 35/2002 a introdus la art. 6 un nou alineat – (5) -, care vizează, „pe de o parte, […] organizarea administraţiei publice locale, [iar] pe de altă parte restrângerea exerciţiului unor drepturi”. În opinia autorilor excepţiei aceste domenii intră în sfera exclusivă de reglementare a legilor organice şi, având în vedere că Legea nr. 673/2002 este lege ordinară, „art. 6 alin. (5) şi întreaga Lege nr. 673/2002 sunt neconstituţionale”.De asemenea, se mai susţine că "articolul criticat încalcă şi prevederile art. 49 alin. (2) [din Constituţie], aducând atingere dreptului […] de a fi ales [prevăzut de] art. 35 din Constituţia României".Totodată, se susţine că "orice societate democratică, ca expresie a exercitării dreptului de vot, trebuie să dea eficienţă juridică şi să asigure poziţia exprimată de alegător, în caz contrar tot exerciţiul dreptului de vot, chiar pe lista de partid, dar care are nominalizată componenţa şi ordinea pe locurile eligibile, ar fi zadarnic, existând posibilitatea ca toţi cei aleşi să fie infirmaţi de către partid până la validare".De asemenea, se mai apreciază că "textul poate avea eficienţă juridică nu până la data validării, ci până la data organizării alegerilor, pentru că o dată ce lista de partid este supusă votului cetăţenilor şi aceştia îşi exprimă votul pe această listă, ea nu mai poate fi infirmată de partid", toate problemele ce ţin de ordinea de partid încetând "în momentul [în care] în mod public listele au fost depuse spre exprimarea dreptului de vot".Totodată, se consideră că atât timp cât Legea nr. 215/2001, anterioară Ordonanţei Guvernului nr. 35/2002, „stipulează fără echivoc situaţiile de excepţie privind condiţiile în care se invalidează un consilier ce a fost ales […], apare evident că cele două texte nu sunt coroborate şi nu dau eficienţă […] dreptului de a alege şi de a fi ales”.Tribunalul Mehedinţi – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi Curtea de Apel Braşov – Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.În susţinerea acestei opinii se apreciază că atât Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, cât şi Legea de aprobare a acesteia nr. 673/2002 se referă la un „Regulament ce priveşte punerea în executare a legii şi care nu aduce modificări în domeniu, nefiind, deci, necesară o reglementare cu caracter organic”.Totodată, se consideră că "dreptul la vot şi dreptul de a fi ales afirmat de art. 36 şi art. 37 nu sunt lezate […], câtă vreme votul nu este uninominal; în condiţiile legii, partidul din care face parte candidatul ales poate opera, până la data validării, schimbări în lista propriilor candidaţi".Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. În punctul de vedere prezentat, Guvernul arată că "dispoziţiile art. 73 alin. (3) din Constituţia României impun obligativitatea reglementării prin lege organică numai când este vorba de «organizarea administraţiei publice locale, precum şi regimul general privind autonomia locală», aspecte care sunt reglementate în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, care este o lege organică”, astfel încât domeniul de reglementare al Ordonanţei Guvernului nr. 35/2002, precum şi al Legii de aprobare a acesteia nr. 673/2002 nu aparţine legii organice.Totodată, se apreciază că nu sunt încălcate nici dispoziţiile art. 37 din Constituţie, întrucât "aceste dispoziţii trebuie coroborate cu cele ale art. 121 din Constituţie, care prevăd că autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală, sunt consiliile locale şi primarii care sunt aleşi în condiţiile legii. Or, prin dispoziţiile criticate este reglementat un anume aspect, situaţia acelui candidat care a participat la alegeri, a fost ales, dar nu poate fi validat deoarece, până la data validării, a demisionat din partidul pe a cărui listă a fost ales". De asemenea, se mai arată că "această soluţie este […] dreaptă şi morală în situaţia în care candidatul a participat la alegeri pe lista unui partid politic".În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a art. 53 din Constituţie, Guvernul apreciază că "în cauză nu poate fi vorba despre restrângerea unui drept, câtă vreme persoana în cauză a participat la alegeri, a fost aleasă, dar nu poate fi validată în funcţia de consilier datorită faptului că, după ce a fost ales, dar până la şedinţa de constituire a consiliului local, a demisionat din partidul pe a cărui listă a candidat la alegeri".De asemenea, se susţine că nici prevederile art. 15 alin. (1) din Constituţie nu sunt încălcate "câtă vreme [dispoziţiile legale criticate] sunt în concordanţă cu prevederile constituţionale invocate".Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, având în vedere că Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, aprobată prin Legea nr. 673/2002, „reglementează modul de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, şi nu domeniile expres şi limitativ prevăzute de art. 73 alin. (3) lit. o) din Legea fundamentală, pentru a fi necesară adoptarea unei legi organice”. De asemenea, se mai consideră că această opţiune a legiuitorului este „justificată de necesitatea unei reprezentări eficiente, care presupune un grad sporit de maturitate politică şi civică”.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, anexă la Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea acestuia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002. Dispoziţiile criticate ca fiind neconstituţionale au fost introduse prin art. I pct. 4 din Legea nr. 673/2002 de aprobare, cu modificări şi completări, a Ordonanţei Guvernului nr. 35/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 24 decembrie 2002.Dispoziţiile criticate ca fiind neconstituţionale au următorul cuprins:"(5) În cazul în care, până la data validării, un candidat declarat ales nu mai face parte din partidul pe a cărui listă a fost ales, la cererea scrisă a partidului respectiv mandatul acestuia nu va fi validat, urmând a fi validat primul supleant pe listă."Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 15 alin. (1), ale art. 36, 37, ale art. 53 alin. (2), precum şi cele ale art. 73 alin. (3). Curtea observă că autorul excepţiei de neconstituţionalitate, deşi invocă în susţinerea criticii sale întregul cuprins al art. 73 alin. (3) din Constituţie, în realitate se referă numai la dispoziţiile constituţionale ale lit. a) şi o) ale art. 73 alin. (3). Dispoziţiile constituţionale considerate a fi fost încălcate au următorul cuprins:– Art. 15 alin. (1): "Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.";– Art. 36: "(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.(2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale."; … – Art. 37: "(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României."; … – Art. 53 alin. (2): "Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.";– Art. 73 alin. (3) lit. a) şi o): "Prin lege organică se reglementează:a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente; […] … o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală; […]." … În esenţă, autorul excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că domeniul reglementat de dispoziţiile art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, anexă la Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea acestuia, intră în sfera exclusivă de reglementare a legilor organice, astfel că sunt încălcate prevederile art. 73 alin. (3) lit. a) şi o) din Constituţie. Cu privire la constituţionalitatea intrinsecă a prevederilor legale criticate, se susţine că prin nevalidarea mandatului unui candidat declarat ales în funcţia de consilier local pe motiv că nu mai face parte din partidul pe a cărui listă a fost ales, la cererea scrisă a partidului respectiv, se încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (1), ale art. 36, 37, precum şi ale art. 53 alin. (2).Curtea reţine că s-a mai pronunţat cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, anexă la Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea acestuia, prin Decizia nr. 93 din 10 februarie 2005, nepublicată încă, respingând excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Prin această decizie, în ceea ce priveşte problema de neconstituţionalitate extrinsecă ridicată de autorii excepţiei, Curtea a statuat că această critică de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece atât denumirea, cât şi cuprinsul textului de lege criticat "reglementează norme de punere în aplicare a prevederilor Legii nr. 215/2001 referitoare la validarea mandatului consilierilor locali, norme ce nu sunt de domeniul legii organice”.Referitor la problema de constituţionalitate intrinsecă invocată, Curtea, prin aceeaşi decizie, a reţinut că textul de lege criticat "nu conţine nici o dispoziţie referitoare la dreptul de a alege sau la dreptul de a fi ales şi nici la exercitarea acestor drepturi". Astfel, în ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dreptului constituţional de a alege, Curtea reţine că opţiunea politică exprimată de alegător în cazul scrutinului pe listă nu vizează candidatul, ci partidul politic. Având în vedere acest argument, prin decizia sus-menţionată Curtea a statuat că "a accepta ca un candidat ales, care a figurat pe lista unui partid, să părăsească partidul înainte de a fi validat şi de a intră în exercitarea mandatului său ar reprezenta o modificare a configuraţiei politice a consiliului local, configuraţie stabilită tocmai ca urmare a votului exprimat de cetăţeni". De asemenea, Curtea a reţinut că "o abordare exactă a dreptului de a fi ales presupune luarea în calcul exclusiv a posibilităţii unei persoane de a candida. Cu alte cuvinte, accesul la înscrierea în cursa alegerilor trebuie să fie posibil pentru fiecare cetăţean care îndeplineşte condiţiile de eligibilitate stabilite prin Constituţie". În consecinţă, Curtea observă că dispoziţiile legale criticate nu cuprind nici o dispoziţie prin care cetăţenii ar fi împiedicaţi să candideze la funcţia de consilier local.De asemenea, Curtea a statuat că nici prevederile art. 15 alin. (1) din Constituţie nu sunt încălcate, având în vedere că textul legal criticat reglementează o obligaţie legală pe care toţi cetăţenii trebuie să o respecte.Curtea reţine că eventuala neconcordanţă dintre textul de lege ce face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate şi dispoziţiile Legii nr. 215/2001 nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci este o problemă ce ţine de aplicarea legii, ceea ce intră în competenţa exclusivă a instanţelor de judecată.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, excepţie ridicată de Ion Bobăiceanu în Dosarul nr. 3.709/2004 al Tribunalului Mehedinţi – Secţia comercială şi de contencios administrativ, respectiv de Dorin Crisbăşan, Emilian Demeter, Felician Grancea Lelu, Ioan Dan Mariş şi Nicolae Moldovean în Dosarul nr. 8/R/2005 al Curţii de Apel Braşov – Secţia contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 martie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Benke KarolyOPINIE SEPARATĂÎn dezacord cu decizia adoptată cu votul majorităţii membrilor Curţii Constituţionale, consider că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, trebuia admisă pentru motivul de neconstituţionalitate invocat de autorul excepţiei privind încălcarea dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. o) şi ale art. 115 alin. (1) din Constituţie.Ordonanţa criticată a fost adoptată în baza dispoziţiilor art. 1 secţiunea a IV-a pct. 4 din Legea nr. 751 din 27 decembrie 2001 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 27 decembrie 2001.Potrivit art. 1 al Legii de abilitare, s-a prevăzut expres abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe "în domenii care nu fac obiectul legilor organice". Cu toate acestea, prin textul criticat al Regulamentului aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, deşi nu s-a menţionat că se modifică o dispoziţie a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, lege organică, în realitate au fost aduse modificări de esenţă dispoziţiilor art. 32 alin. (4) din această lege, care prevedeau: „(4) Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se constată încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condiţiile Legii privind alegerile locale.”Modificarea adusă textelor respective ale legii organice este evidentă, întrucât prin textul criticat pentru neconstituţionalitate s-a prevăzut, pe lângă motivul de invalidare prevăzut la alin. (4) al art. 32 din Legea nr. 215/2001, încă un motiv, şi anume acela al părăsirii, până la data validării, de către candidatul declarat ales, a partidului pe a cărui listă a fost ales, dacă partidul respectiv solicită în scris acest lucru. În redactarea textului criticat acest nou motiv de invalidare se prezintă astfel: „(5) În cazul în care, până la data validării, un candidat declarat ales nu mai face parte din partidul pe a cărui listă a fost ales, la cererea scrisă a partidului respectiv mandatul acestuia nu va fi validat, urmând a fi validat primul supleant pe listă.”Această modificare implicită a Legii administraţiei publice locale, lege organică, conform dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituţie, cuprinsă într-o ordonanţă emisă de Guvern în baza unei legi de abilitare încalcă dispoziţiile art. 115 alin. (1) din Constituţie, conform cărora ordonanţele emise de Guvern în baza legilor de abilitare nu pot cuprinde reglementări de domeniul legilor organice.În opinia noastră, nu poate fi primită susţinerea că prevederea criticată ar fi fost emisă în aplicarea legii din moment ce modifică, prin completare, textele legii organice referitoare la constituirea consiliului local, aşa cum s-a arătat mai sus, constituire care face parte din "organizarea" acestuia, care, potrivit normelor constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. o), este de domeniul legii organice.Faptul că dispoziţia criticată a fost introdusă în Regulamentul-cadru aprobat prin ordonanţă, prin legea de aprobare, cu modificări şi completări, a ordonanţei, are caracterul unei legi ordinare. Precizăm că legea de aprobare a ordonanţei a fost adoptată, cum era şi firesc, conform procedurii prevăzute de art. 76 alin. (2) din Constituţie pentru legile ordinare.Judecător,Constantin Doldur––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește