DECIZIE nr. 157 din 17 martie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorAurelia Popa – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, excepţie ridicată de Matrona Bică în Dosarul nr. 2.796/2004 al Tribunalului Tulcea.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 52D/2005 care are ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Ştefan Bouroş în Dosarul nr. 2.797/2004 al Tribunalului Tulcea.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, având în vedere identitatea de obiect a acestora.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 52D/2005 la Dosarul nr. 51D/2005, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, întrucât critica de neconstituţionalitate vizează, în fapt, o omisiune legislativă asupra căreia Curtea Constituţională nu are competenţa de a se pronunţa. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 85 din Legea nr. 164/2001 arată că tratamentul juridic diferit instituit prin acestea este justificat de statutul special pe care îl au magistraţii.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 23 decembrie 2004, pronunţate în dosarele nr. 2.796/2004 şi nr. 2.797/2004, Tribunalul Tulcea a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor. Excepţia a fost ridicată de Matrona Bică şi de Ştefan Bouroş cu prilejul soluţionării unor contestaţii formulate împotriva deciziilor Casei judeţene de pensii Tulcea privind recalcularea pensiilor.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că textul de lege criticat contravine dispoziţiilor principiului constituţional al egalităţii în drepturi. În acest sens, arată că art. 85 din Legea nr. 303/2004 nu prevede luarea în calcul la stabilirea vechimii în magistratură şi a perioadei în care magistratul a urmat cursurile de zi ale învăţământului juridic superior. Aşa fiind, aceste prevederi legale creează o situaţie discriminatorie în raport cu celelalte categorii de pensionari, care, potrivit art. 169 alin. (1^1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, beneficiază, la stabilirea stagiului de cotizare, şi de luarea în calcul a perioadei studiilor superioare, urmate şi absolvite la cursuri de zi.Tribunalul Tulcea apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, faptul că, potrivit art. 169 alin. (1^1) din Legea nr. 19/2000, perioada studiilor superioare este luată în calcul la stabilirea stagiului de cotizare nu atrage după sine concluzia că o lege specială ulterioară, cum este Legea nr. 303/2004, trebuia să prevadă că aceeaşi perioadă constituie şi vechime în magistratură. De asemenea, arată că dispoziţiile legii speciale se completează cu dreptul comun în materie, respectiv Legea nr. 19/2000. Prin urmare, „pensia de serviciu a rămas stabilită conform legii speciale, fără a aduce nici o atingere cuantumului acesteia, iar pensionarea necontributivă s-a calculat conform legii care constituie dreptul comun în materie”. În sfârşit, arată că, „fiind vorba de o perioadă necontributivă, legiuitorul nu putea să dispună între diferitele categorii de persoane care au absolvit o facultate sau alta, abia într-o asemenea situaţie creând un regim discriminatoriu”.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că între categoria celor pensionaţi în baza sistemului public de pensii şi magistraţii pensionari nu se poate pune problema existenţei unei discriminări, atâta vreme cât ne aflăm în prezenţa a două sisteme de pensionare bazate pe criterii şi condiţii diferite, deosebiri care le justifică existenţa distinctă. De asemenea, menţionează că recunoaşterea posibilităţii de a obţine pensie de serviciu este un beneficiu acordat de lege unor categorii profesionale şi tocmai aspectele distincte faţă de reglementarea-cadru în materia pensiilor justifică o lege specială. În sfârşit, aminteşte că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, instituirea de regimuri juridice diferite în situaţii care impun rezolvări diferite nu poate fi apreciată drept o încălcare a principiului egalităţii în faţa legii.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 85 din Legea nr. 303/2004 nu contravin prevederilor art. 16 din Constituţie. Astfel, arată că textul legal criticat se aplică tuturor categoriilor de persoane prevăzute în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe criterii arbitrare. În acelaşi sens, aminteşte jurisprudenţa Curţii Constituţionale în care s-a statuat că principiul egalităţii presupune ca la situaţii egale să corespundă un tratament egal, iar violarea acestui principiu există atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă. În acelaşi timp observă că prin excepţia de neconstituţionalitate autorul acesteia solicită în realitate extinderea dispoziţiilor legale criticate şi la alte situaţii care nu sunt prevăzute de art. 85 din Legea nr. 303/2004, dar se regăsesc în cuprinsul art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, or, aminteşte că instanţa de contencios constituţional nu are competenţa de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, devenind astfel un „legislator pozitiv”, şi nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor deja existente.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 85 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, dispoziţii potrivit cărora: „Constituie vechime în magistratură perioada în care magistratul sau persoana asimilată acestuia a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică din fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiţie sau personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, precum şi perioada în care o persoană a fost avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic sau a îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, potrivit prezentei legi.”În susţinerea neconstituţionalităţii acestui text de lege autorii acesteia invocă dispoziţiile art. 16 din Constituţie. Curtea observă însă că în realitate criticile de neconstituţionalitate sunt raportate doar la prevederile alin. (1) al art. 16, prevederi potrivit cărora "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări".Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, la stabilirea stagiului de cotizare, în vederea acordării pensiei şi a altor drepturi în sistemul public, se ia în calcul, ca perioadă necontributivă asimilată, şi perioada în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, cu condiţia absolvirii. Aceste reglementări sunt aplicabile, deopotrivă, tuturor persoanelor care solicită acordarea drepturilor de asigurări sociale. Conform art. 169 alin. (1^1) din aceeaşi lege, în cazul recalculării la cerere a pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 se ia în calcul şi stagiul de cotizare asimilat prevăzut de art. 38 alin. (1) lit. b).Spre deosebire de aceste prevederi legale, dispoziţiile art. 85 din Legea nr. 303/2004, criticat de autorul excepţiei, reglementează vechimea în magistratură, respectiv funcţiile îndeplinite care sunt cuprinse în această noţiune. Vechimea în magistratură constituie temeiul acordării unor drepturi specifice acestei categorii profesionale, printre care şi pensia de serviciu pentru magistraţi. Acest tip special de pensie are două componente: o parte achitată din fondurile de asigurări sociale din sistemul public şi o parte acordată de la bugetul de stat.Perioada studiilor universitare se ia în calcul la stabilirea părţii de pensie cuvenite din sistemul public de asigurări sociale, în mod egal, pentru toţi asiguraţii. Legiuitorul a optat însă, fără a încălca nici o dispoziţie constituţională, în sensul că perioada studiilor juridice nu trebuie inclusă în calculul vechimii în magistratură, care este temei al stabilirii pensiei de serviciu.Curtea constată însă că, din modul în care a fost formulată excepţia de neconstituţionalitate, autorii acesteia nu critică art. 85 din Legea nr. 303/2004 pentru cuprinsul său, ci pentru ceea ce lipseşte acestui text de lege. În consecinţă, faţă de dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, excepţie ridicată de Matrona Bică în Dosarul nr. 2.796/2004 al Tribunalului Tulcea şi de Ştefan Bouroş în Dosarul nr. 2.797/2004 al aceleiaşi instanţe.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 martie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea_____________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește