DECIZIE nr. 156 din 30 mai 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alineatul ultim şi ale art. II pct. 1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Legii locuinţei nr. 114/1996



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alineatul ultim şi ale art. II pct. 1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Legii locuinţei nr. 114/1996, excepţie ridicată de Claudiu Stef în Dosarul nr. 4.004/2001 al Judecătoriei Bacau.La apelul nominal este prezent autorul excepţiei, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Autorul excepţiei solicita Curţii Constituţionale a se pronunţa cu privire la calitatea activa procesuala a Asociaţiei de proprietari nr. 63 Bacau, având în vedere ca aceasta nu a dobândit personalitate juridică.Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea acestei cereri arătând ca, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională se pronunţa numai asupra problemelor de drept.Deliberând, Curtea Constituţională decide respingerea acestei cereri ca fiind inadmisibila, întrucât, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, „În exercitarea controlului, Curtea Constituţională se pronunţa numai asupra problemelor de drept […]” şi „[…] nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituţiei”.Autorul excepţiei formulează o cerere de recuzare a judecătorilor Curţii Constituţionale, care fac parte din completul de judecată. În motivarea acestei cereri se arata ca judecătorii Curţii Constituţionale s-au mai pronunţat cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alineatul ultim şi ale art. II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Legii locuinţei nr. 114/1996.Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea cererii de recuzare.Deliberând, Curtea Constituţională decide respingerea cererii de recuzare ca fiind inadmisibila, întrucât, potrivit art. 25 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 12 noiembrie 1997), asa cum a fost modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 19 din 17 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, "O dată legal sesizată, Curtea procedează la examinarea constituţionalităţii, nefiind aplicabile dispoziţiile referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului şi nici cele privind recuzarea judecătorilor".Pe fond autorul excepţiei solicita admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alineatul ultim şi ale art. II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Legii locuinţei nr. 114/1996, sustinand oral motivele de neconstituţionalitate formulate în scris cu ocazia ridicării excepţiei în faţa instanţei de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibila, întrucât dispoziţiile legale criticate nu au legătură cu cauza.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 15 iunie 2001, pronunţată în Dosarul nr. 4.004/2001, Judecătoria Bacau a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alineatul ultim şi ale art. II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Legii locuinţei nr. 114/1996, excepţie ridicată de Claudiu Stef într-o cauza civilă având ca obiect o contestaţie la executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile art. I alineatul ultim din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 44/1998 contravin prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, care consacra principiul neretroactivitatii legii, deoarece menţine în vigoare Decretul Consiliului de Stat nr. 387/1977 pentru aprobarea Statutului privind organizarea şi funcţionarea asociaţiei locatarilor, deşi acesta a fost abrogat prin art. 70 din Legea nr. 114/1996, republicată. De asemenea, se susţine ca art. II, în special pct. 1 din aceeaşi ordonanţa, contravine prevederilor constituţionale ale art. 11, 20, 26, 37, 41 şi 51 din Constituţie, precum şi ale art. 20 pct. 2 din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, întrucât, în baza acestor dispoziţii legale „2/3 din proprietari încalcă drepturile a 1/3 din proprietari”.Instanţa de judecată apreciază ca "cercetarea constituţionalităţii prevederilor contestate trebuie realizată şi în contextul prevederilor art. 54 din Constituţie, ţinându-se seama de condiţiile de fapt ale anului 1998, care au determinat adoptarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 44/1998„.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul considera ca repunerea în vigoare a Decretului Consiliului de Stat nr. 387/1977 nu este o problemă de retroactivitate a legii, ci una de ultraactivitate a legii vechi, care nu reprezintă un principiu constituţional. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 44/1998, care prevăd o majoritate de două treimi pentru constituirea asociaţiei de proprietari, se arata ca acestea nu contravin prevederilor art. 37 din Constituţie, întrucât nu se instituie o obligaţie a proprietarilor de a fi membri ai asociaţiei. În concluzie arata ca art. 69 din Legea nr. 114/1996, republicată, şi art. 4 din Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari au fost modificate prin Legea nr. 145/1999, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate nu contravin textelor constituţionale invocate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. I alineatul ultim şi ale art. II pct. 1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Legii locuinţei nr. 114/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 30 noiembrie 1998.Textele de lege criticate au următorul cuprins:– Art. I: "Articolul 69 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, se modifica şi va avea următorul cuprins:lt; lt;Art. 69. – […] Până la data dobândirii personalităţii juridice a asociaţiei de proprietari, asociaţiile de locatari constituite potrivit Decretului Consiliului de Stat nr. 387/1977 pentru aprobarea Statutului privind organizarea şi funcţionarea asociaţiei locatarilor îşi desfăşoară activitatea pe baza statutului propriu şi a dispoziţiilor prezentei legi. gt; gt;”Se susţine ca aceste dispoziţii legale contravin art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora: "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile."– Art. II: "Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari, cuprins în anexa nr. 2 la Legea locuinţei nr. 114/1996, se modifica după cum urmează:1. Articolul 4 va avea următorul cuprins:lt; lt;Art. 4. – Asociaţia de proprietari se constituie pe baza hotărârii a cel puţin două treimi din numărul proprietarilor apartamentelor şi ai spaţiilor cu alta destinaţie decât cea de locuinta din cadrul unei clădiri.În clădirile de locuit cu mai multe tronsoane sau scări se pot constitui asociaţii de proprietari şi pe fiecare tronson sau scara în parte, dacă proprietatea comuna, aferentă fiecărui tronson sau fiecărei scări, poate fi delimitata şi dacă este posibila repartizarea cheltuielilor comune pe tronsoane sau pe scări. gt; gt;"Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine ca aceste dispoziţii legale contravin prevederilor art. 11, 20, 26, 37, 41 şi 51 din Constituţie.Se mai susţine ca art. II pct. 1 din ordonanţa de urgenţă criticata contravine şi art. 20 pct. 2 din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, potrivit căruia: "Nimeni nu poate fi obligat să facă parte dintr-o asociaţie."Din examinarea Dosarului nr. 4.004/2001 al Judecătoriei Bacau Curtea constata ca litigiul în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate are ca obiect o contestaţie la executarea silită a unei hotărâri judecătoreşti, având ca temei dispoziţiile art. 399 şi 400 din Codul de procedură civilă, nicidecum dispoziţiile art. I alineatul ultim şi ale art. II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 44/1998 (care reglementează printr-o norma tranzitorie statutul juridic al asociaţiilor de locatari constituite conform prevederilor Decretului Consiliului de Stat nr. 387/1977).Art. 400 din Codul de procedură civilă dispune ca cererile şi contestaţiile la executarea titlului executoriu se pot referi la înţelesul, întinderea şi aplicarea dispozitivului titlului ce se pune în executare sau la executarea însăşi, dar nu şi la motive de fond. Pe aceasta cale nepunandu-se în discuţie valabilitatea titlului executoriu, reglementarea cuprinsă în dispoziţiile legale care fac obiectul excepţiei nu reprezintă o dispoziţie legală de care depinde judecarea cauzei. Or, potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, aceasta „[…] decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei”.În temeiul prevederilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, coroborate cu cele ale alin. (6) al aceluiaşi articol, care prevăd ca: „Dacă excepţia este inadmisibila, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa o respinge printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constituţională”, şi întrucât instanţa nu a respins excepţia pe acest temei, urmează ca instanţa de contencios constituţional sa respingă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alineatul ultim şi ale art. II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Legii locuinţei nr. 114/1996, ca inadmisibila.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alineatul ultim şi ale art. II pct. 1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Legii locuinţei nr. 114/1996, excepţie ridicată de Claudiu Stef în Dosarul nr. 4.004/2001 al Judecătoriei Bacau.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 mai 2002.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Maria Bratu──────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește