Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 362 din 28 aprilie 2005
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Acte care fac referire la acest act: | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (4), ale art. 33 alin. (1) şi ale art. 64 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi a celor ale art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale
Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorAurelia Popa – procurorBenke Karoly – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (4), ale art. 33 alin. (1) şi ale art. 64 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi a celor ale art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată de Dan Niţă în Dosarul nr. 5.085/2004 al Tribunalului Iaşi.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (4) şi ale art. 33 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, în conformitate cu dispoziţiile art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, întrucât nu au legătură cu obiectul cauzei deduse judecăţii. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 şi ale art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004, se apreciază că aceasta este neîntemeiată, întrucât inexistenţa unei căi de atac împotriva hotărârii de validare a primarului se datorează specificului activităţilor şi operaţiunilor electorale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 21 iulie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 5.085/2004, Tribunalul Iaşi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (4), ale art. 33 alin. (1) şi ale art. 64 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi a celor ale art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată de Dan Niţă într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului introdus împotriva sentinţei instanţei de fond prin care a fost respinsă ca inadmisibilă contestaţia formulată de acesta împotriva validării şi alegerii în funcţia de primar.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile art. 32 alin. (4), ale art. 33 alin. (1) şi ale art. 64 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi cele ale art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21, precum şi celor ale art. 126 alin. (6). În acest sens autorul excepţiei apreciază că „nu există nici un motiv ca hotărârile de validare a consilierilor locali şi a consilierilor judeţeni să poată fi atacate în contencios administrativ [conform prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale], iar pentru hotărârea de validare a primarului să nu existe vreo cale de atac”. Autorul excepţiei consideră că se încalcă „prevederile art. 21 din Constituţie, precum şi principiul competenţei exclusive a instanţelor judecătoreşti în materie de contencios administrativ, prevăzut de art. 126 alin. (6) din Constituţie”. De asemenea, se mai susţine că „exprimarea eliptică a art. 64 alin. (1) din Legea nr. 215/2001„, la care trimite art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004, „este acoperită de art. 33 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 şi de art. 72 din aceeaşi lege”, în sensul că hotărârea de validare a primarului este supusă căilor de atac, iar o interpretare contrară ar duce la concluzia neconstituţionalităţii atât a dispoziţiilor art. 32 alin. (4), ale art. 33 alin. (1) şi ale art. 64 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, cât şi a celor ale art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004.Tribunalul Iaşi consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În susţinerea acestei opinii instanţa apreciază că prin "dispoziţiile art. 64 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, lege organică, s-a adus o limitare a exerciţiului dreptului de a contesta hotărârea de validare a primarului, motivată, în primul rând, de necesitatea ocrotirii interesului general al societăţii referitor la desfăşurarea cu celeritate a procedurilor electorale şi, în al doilea rând, de faptul că Legea nr. 67/2004 conţine reglementări cu privire la mijloacele puse la dispoziţia persoanelor interesate de a contesta candidaturile depuse (art. 48), la modalitatea de desfăşurare a campaniei electorale (art. 73), modalitatea de desfăşurare a operaţiunilor de votare”, ceea ce nu încalcă prevederile art. 21 din Constituţie, fiind în concordanţă şi cu textul constituţional al art. 52.De asemenea, instanţa arată că "alianţele politice, partidele, alianţele electorale sau candidaţii independenţi care au participat la alegeri puteau formula sesizare cu privire la frauda electorală în termen de 48 de ore de la deschiderea urnelor, sub sancţiunea decăderii, la Biroul Electoral Central potrivit art. 33 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 67/2004„.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 32 alin. (4) şi ale art. 33 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, iar în ceea ce priveşte art. 64 alin. (1) din aceeaşi lege şi art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004, este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere Guvernul arată că prevederile art. 32 alin. (4) şi ale art. 33 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 se referă la procedura de validare a consilierilor locali „şi nu au legătură cu cauza dedusă judecăţii care are ca obiect soluţionarea recursului împotriva sentinţei civile privind validarea unui primar”. În consecinţă, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Guvernul susţine că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (4) şi ale art. 33 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 este inadmisibilă.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a art. 64 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 şi a art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004, Guvernul apreciază, în esenţă, că aceste texte de lege nu încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 şi ale art. 126 alin. (6), având în vedere că art. 52 din Constituţie, „instituind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obţine recunoaşterea dreptului sau interesului său, anularea actului şi repararea pagubei, prevede că limitele şi condiţiile exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică”.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens se consideră că prevederile legale criticate nu încalcă textul art. 21 din Constituţie, având în vedere faptul că "liberul acces la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti este de competenţa exclusivă a legiuitorului". Pe cale de consecinţă, consideră Avocatul Poporului, "legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, cum sunt şi cele legate de desfăşurarea alegerilor locale, reguli speciale de procedură, ca modalităţi de exercitare a drepturilor procedurale, impuse de interesul asigurării stabilităţii rezultatelor alegerilor". De asemenea, se mai susţine că "aplicarea în această materie a normelor de drept comun ar însemna, practic, să se împiedice desfăşurarea alegerilor sau să se pună sub semnul incertitudinii un timp îndelungat rezultatele acestora". În acest sens se invocă şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 332 din 3 decembrie 2002.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 32 alin. (4), ale art. 33 alin. (1) şi ale art. 64 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele ale art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 29 martie 2004.Dispoziţiile art. 32 alin. (4), ale art. 33 alin. (1) şi ale art. 64 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 au următorul cuprins:– Art. 32 alin. (4): "Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se constată încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condiţiile Legii privind alegerile locale.";– Art. 33 alin. (1): "Hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenţi de la şedinţă, de la comunicare.";– Art. 64 alin. (1): "Hotărârea de invalidare a alegerii primarului poate fi atacată de cel interesat în termen de 5 zile de la pronunţare, la instanţa de contencios administrativ."Art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 prevede: „În cazul unei fraude electorale, cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripţie electorală se poate face numai de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau candidaţii independenţi care au participat la alegeri şi numai în termen de 48 de ore de la închiderea votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat frauda nu este implicat în producerea acesteia. Cererea trebuie soluţionată până la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.”Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 21 şi cele ale art. 126 alin. (6). Este de observat că autorul excepţiei de neconstituţionalitate, deşi invocă, în susţinerea criticii sale, întregul cuprins al textelor art. 21 şi art. 126 alin. (6) din Constituţie, în realitate se referă numai la incidenţa dispoziţiilor art. 21 alin. (1)-(3) şi ale art. 126 alin. (6) teza întâi, potrivit cărora:– Art. 21 alin. (1)-(3): "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. … (3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil."; … – Art. 126 alin. (6): "Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar […]."În esenţă, autorul excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că lipsa unei căi de atac împotriva hotărârii de validare a primarului este de natură a încălca dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (1)-(3), precum şi pe cele ale art. 126 alin. (6).Analizând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea observă că dispoziţiile art. 32 alin. (4) şi ale art. 33 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 cuprind reglementări referitoare la validarea alegerii consilierilor în consiliile locale. Or, cauza aflată pe rolul instanţei de judecată, în faţa căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, are ca obiect contestaţia introdusă de autorul excepţiei de neconstituţionalitate împotriva hotărârii de validare a alegerii unei persoane în funcţia de primar. Astfel, Curtea constată că, în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (4) şi ale art. 33 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 este inadmisibilă, aceste dispoziţii neavând legătură cu obiectul cauzei deduse judecăţii.În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate formulată cu privire la dispoziţiile art. 64 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 şi la cele ale art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004, criticate sub aspectul încălcării prevederilor art. 21 alin. (1)-(3) şi a celor ale art. 126 alin. (6) din Constituţie, Curtea observă că, în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie, „competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, respectiv, „împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii”. Prin urmare, posibilitatea instituirii căilor de atac în materie electorală este la latitudinea legiuitorului. Aşa cum a statuat Plenul Curţii Constituţionale prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, „legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, ca şi modalităţile de exercitare a drepturilor procedurale”. De asemenea, prin decizia respectivă, Curtea a stabilit că „accesul la structurile judecătoreşti şi la mijloacele procedurale, inclusiv la căile de atac, se face cu respectarea regulilor de competenţă şi procedură de judecată stabilite de lege”.Susţinerea autorului excepţiei privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 64 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, cu motivarea că nu prevede şi posibilitatea recursului împotriva hotărârii prin care instanţa validează alegerea primarului, şi, astfel, încalcă textul art. 126 alin. (6) din Constituţie, este neîntemeiată. Dispoziţia constituţională invocată se referă la controlul judecătoresc al actelor administrative pe calea contenciosului administrativ. În cauza de faţă însă validarea alegerii primarului s-a făcut printr-o hotărâre judecătorească, conform legii, iar nu printr-un act administrativ.Curtea constată că soluţia legislativă prevăzută de dispoziţiile art. 64 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 şi ale art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale se justifică în materie electorală, care impune asigurarea celerităţii. În ceea ce priveşte frauda electorală, constatarea acesteia şi anularea alegerilor sunt date în competenţa specială a Biroului Electoral Central, care poate fi sesizat numai de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale şi candidaţii independenţi, conform art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004, iar nu şi de candidaţii propuşi pe listele de partid, cum este cazul părţii care a invocat această excepţie.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:I. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (4) şi ale art. 33 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Dan Niţă în Dosarul nr. 5.085/2004 al Tribunalului Iaşi.II. Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi a celor ale art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din 17 martie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Benke Karoly–-