DECIZIE nr. 15 din 18 ianuarie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 alin. 3 şi art. 400 alin. 1 din Codul de procedură civilă



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorFabian Niculae – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 alin. 2 şi art. 400 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Cabinetul de Avocatură Vidican P. Cosmin în Dosarul nr. 1.609/255/2009 al Judecătoriei Marghita.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 8 aprilie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1.609/255/2009, Judecătoria Marghita a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 399 alin. 2 şi art. 400 alin. 1 din Codul de procedură civilă.Excepţia a fost invocată de Cabinetul de Avocatură "Vidican P. Cosmin", într-un dosar de executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia consideră că prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, atâta timp cât pe calea contestaţiei la executare se pot soluţiona de către o instanţă judecătorească, ce nu este competentă material şi teritorial, litigii privind fondul unui titlu executoriu care nu a fost emis de o instanţă judecătorească.Raportându-se la situaţia sa concretă, autorul excepţiei de neconstituţionalitate afirmă că prin prevederile art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă se deplasează competenţa de soluţionare a problemelor de fond privind contractele de asistenţă juridică şi executarea acestora în primul rând de la organele profesiei abilitate către instanţa de executare, iar în al doilea rând de la instanţele competente teritorial şi material a soluţiona plângeri împotriva deciziilor acestor organisme din nou către instanţa de executare.Având în vedere importanţa unor anumite cauze, legiuitorul a înţeles să confere competenţa de soluţionare a acestor cauze instanţei superioare, însă prin prevederile art. 400 alin. 1 din Codul de procedură civilă se încalcă dreptul de a fi judecat de către o instanţă competentă material raportat la valoarea obiectului cauzei.Judecătoria Marghita consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În opinia instanţei, contestaţia la executare este destinată să lămurească neregularităţile produse în cursul executării silite sau să lămurească întinderea şi înţelesul titlului executoriu. Cu privire la critica art. 400 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanţa consideră că legiuitorul are dreptul exclusiv de a reglementa procedura de judecată, cu condiţia ca nicio normă de procedură să nu contravină vreunei dispoziţii constituţionale. Faptul că soluţionarea contestaţiei la executare se poate face de către o instanţă de grad inferior celei care ar fi competentă să judece fondul nu are ca rezultat încălcarea accesului la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulat, îl constituie prevederile art. 399 alin. 2 şi art. 400 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 399 alin. 3 şi art. 400 alin. 1 din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul conţinut:– Art. 399 alin. 3: "În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac."– Art. 400 alin. 1: "Contestaţia se introduce la instanţa de executare."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 124 alin. (1) şi (2) referitor la înfăptuirea justiţiei, art. 126 alin. (1) şi (2) privind înfăptuirea justiţiei, precum şi cele ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 400 alin. 1 din Codul de procedură civilă, că hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii se execută de executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în care urmează să se efectueze executarea ori, în cazul urmăririi bunurilor, de către executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în care se află acestea. Pe de altă parte, instanţa de executare competentă să soluţioneze contestaţia la executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.Curtea constată că acestea sunt norme de procedură ce au fost adoptate de legiuitor în cadrul competenţei sale constituţionale, astfel cum este consacrată prin art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora "Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege". Astfel, legiuitorul şi-a exprimat această opţiune şi prin dispoziţiile art. 373 alin. 2 din Codul de procedură civilă care prevăd că "instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel" şi prin dispoziţiile art. 373 alin. (3) din Codul de procedură civilă, introdus prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010 care prevăd că „instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, judecă contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.”Astfel, opţiunea legiuitorului exprimată prin dispoziţiile art. 399 alin. 2 şi art. 400 alin. 1 din Codul de procedură civilă nu relevă nicio încălcare a dispoziţiilor constituţionale invocate.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 alin. 2 şi art. 400 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Cabinetul de Avocatură Vidican P. Cosmin în Dosarul nr. 1.609/255/2009 al Judecătoriei Marghita.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Fabian Niculae––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește