DECIZIE nr. 15 din 18 ianuarie 2001

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 160^2 alin. 1 din Codul de procedură penală



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorIuliana Nedelcu – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 160^2 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Constantin Popescu în Dosarul nr. 591/2000 al Tribunalului Dambovita – Secţia penală. La apelul nominal este prezent autorul excepţiei, lipsind Costel Constantin, Stere Stamulea, Banca "Renasterea Creditului Romanesc" – S.A. – Credit Bank Bucureşti, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Autorul excepţiei solicita amânarea judecaţii, întrucât apărătorul ales este în imposibilitatea de a-l reprezenta, din motive de boala. Reprezentantul Ministerului Public nu se opune acordării unui nou termen.Curtea, deliberând asupra cererii de amânare, constata că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, dosarul fiind la al doilea termen de judecată. În consecinţa respinge cererea şi constata cauza în stare de judecată. Partea prezenta solicita admiterea excepţiei.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând ca dispoziţiile art. 160^2 alin. 1 din Codul de procedură penală nu contravin prevederilor art. 23 alin. (7) din Constituţie, deoarece inculpatul arestat preventiv are dreptul, potrivit art. 160^1 din Codul de procedură penală, sa ceara în tot cursul procesului punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauţiune, asa cum prevede textul constituţional invocat. În concluzie, se arata ca asupra dispoziţiilor art. 160^2 alin. 1 din Codul de procedură penală Curtea Constituţională s-a pronunţat prin deciziile nr. 708/1997 şi nr. 92/2000, statuand ca acest text este constituţional.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 16 iunie 2000, pronunţată în Dosarul nr. 591/2000, Tribunalul Dambovita – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 160^2 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Constantin Popescu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arata ca dispoziţiile art. 160^2 alin. 1 din Codul de procedură penală, care prevăd ca măsura liberării provizorii sub control judiciar a inculpatului arestat preventiv se poate acorda numai în cazul infracţiunilor săvârşite din culpa şi al infracţiunilor intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii care nu depăşeşte 7 ani, sunt contrare art. 23 alin. (7) din Constituţie, conform căruia "Persoana arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauţiune", fără sa prevadă condiţia ca în cazul infracţiunilor intenţionate pedeapsa închisorii prevăzută de lege sa nu depăşească 7 ani. Or, ca urmare a creşterii limitelor maxime ale pedepsei închisorii pentru unele infracţiuni, între care şi infracţiunea de luare de mită pentru care inculpatul a fost trimis în judecata, modificări aduse Codului penal prin Legea nr. 140/1996, fără a se modifica şi dispoziţiile art. 160^2 alin. 1 din Codul de procedură penală, s-a ajuns ca inculpatii sa nu mai poată beneficia de măsura liberării provizorii sub control judiciar. Se mai considera ca dispoziţiile legale criticate contravin şi prevederilor Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi ale tratatelor internaţionale ratificate de România, fără a se indica prevederile care sunt avute în vedere.Tribunalul Dambovita – Secţia penală, exprimandu-şi opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, arata ca aceasta este intemeiata. În opinia instanţei Legea nr. 140/1996, majorand limitele maxime ale pedepselor pentru unele infracţiuni considerate ca fiind deosebit de grave, fără a modifica în acelaşi timp art. 160^2 alin. 1 din Codul de procedură penală, a făcut ca persoanele arestate preventiv să fie lipsite de un drept constituţional fundamental, acela prevăzut la art. 23 alin. (7) din Constituţie. Instanţa considera criticabila Decizia Curţii Constituţionale nr. 708 din 19 decembrie 1997, prin care a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 160^2 alin. 1 din Codul de procedură penală, opinand ca art. 23 alin. (7) din Constituţie ar prevedea dreptul inculpatului la liberare provizorie sub control judiciar.În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca dispoziţiile art. 160^2 alin. 1 din Codul de procedură penală nu încalcă art. 23 alin. (7) din Constituţie, deoarece dispoziţiile constituţionale prevăd dreptul de a cere luarea uneia dintre cele doua măsuri procesuale, şi anume liberarea provizorie sub control judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune, dar aceste măsuri procesuale se realizează potrivit unor reguli detaliate, care sunt de domeniul procedurii penale. Stabilirea condiţiilor în care pot fi luate măsurile procesuale este atributul legiuitorului. Restrangerea prin dispoziţiile Codului de procedura penală a dreptului de a cere punerea în libertate provizorie sub control judiciar se întemeiază pe dispoziţiile art. 49 din Constituţie, privitor la restrangerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, potrivit cărora "Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: (…) desfăşurarea instrucţiei penale". Se menţionează totodată ca în acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 708 din 19 decembrie 1997, prin care a respins excepţia de neconstituţionalitate a art. 160^2 şi 160^4 din Codul de procedură penală. Prin aceeaşi decizie Curtea a precizat ca modificările aduse Codului penal prin Legea nr. 140/1996 reprezintă o opţiune a legiuitorului, intemeiata pe dispoziţiile art. 49 din Constituţie, care permit o restrangere a libertăţii persoanei în interesul desfăşurării normale a instrucţiei penale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 160^2 alin. 1 din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: "Liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracţiunilor săvârşite din culpa, precum şi al infracţiunilor intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii care nu depăşeşte 7 ani."Dispoziţiile constituţionale invocate sunt cele ale art. 23 alin. (7), potrivit cărora "Persoana arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauţiune".Autorul excepţiei considera ca textul este neconstitutional, deoarece prevede că liberarea provizorie sub control judiciar poate fi acordată, în cazul infracţiunilor intenţionate, numai dacă pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea care nu depăşeşte 7 ani, condiţie neprevăzută în textul constituţional.Cu privire la excepţia ridicată Curtea constata ca asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 160^2 din Codul de procedură penală s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 708 din 19 decembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 25 martie 1998, precum şi prin Decizia nr. 92 din 11 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 25 iulie 2000. Prin deciziile menţionate Curtea Constituţională a respins excepţiile de neconstituţionalitate privind aceste dispoziţii, statuand ca Legea fundamentală prevede dreptul de a cere luarea uneia dintre măsurile menţionate, şi anume liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauţiune, dar numai în condiţiile legii, măsurile respective realizandu-se potrivit unor reguli ce sunt de domeniul procedurii penale. Este atributul legiuitorului, potrivit art. 125 alin. (3) din Constituţie, sa stabilească în ce condiţii pot fi luate măsurile procesuale, oricare ar fi acestea.Întrucât nu au intervenit elemente noi de natura sa schimbe aceasta jurisprudenta, Curtea constata ca atât considerentele acestor decizii, cat şi soluţiile pronunţate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauza.Asa fiind, rezultă că nu poate fi reţinut argumentul instanţei în faţa căreia a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, în sensul că art. 23 alin. (7) din Constituţie ar prevedea dreptul inculpatului la liberare provizorie sub control judiciar.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 160^2 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Constantin Popescu în Dosarul nr. 591/2000 al Tribunalului Dambovita – Secţia penală.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2001.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Maria Bratu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește