DECIZIE nr. 148 din 17 martie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor



    Augustin Zegrean – preşedinte    Valer Dorneanu – judecător    Petre Lăzăroiu – judecător    Mircea Ştefan Minea – judecător    Daniel Marius Morar – judecător    Mona-Maria Pivniceru – judecător    Puskas Valentin Zoltan – judecător    Tudorel Toader – judecător    Ioniţa Cochinţu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, excepţie ridicată de Marcel-Adrian Ile în Dosarul nr. 371/111/2015 al Tribunalului Bihor – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.100D/2015.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.481D/2015 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, excepţie ridicată de Adrian Nicolae Drimbe în Dosarul nr. 372/111/2015 al Tribunalului Bihor – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.6. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.481D/2015 la Dosarul nr. 1.100D/2015, care este primul înregistrat.7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, autorul acesteia neindicând vreun text constituţional pretins încălcat.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:8. Prin încheierile din 16 iunie 2015 şi 23 septembrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 371/111/2015 şi nr. 372/111/2015, Tribunalul Bihor – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, excepţie ridicată de Marcel-Adrian Ile şi Adrian Nicolae Drimbe în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri prin care se solicită anularea unor acte administrative.9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că textul legal cuprins în art. 28 alin. (1) din Legea nr. 295/2004, referitor la „anularea” dreptului de deţinere a armelor, încalcă prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ca urmare a lipsei de previzibilitate şi claritate, nefiind corelat cu instituţiile juridice de drept administrativ şi civil referitoare la nulitatea actelor juridice, respectiv nu este corespunzător felului în care dreptul material intern reglementează instituţia nulităţii actelor juridice. În acest context, cu privire la claritatea şi previzibilitatea normei, menţionează jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantoni împotriva Franţei, Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunţată în Cauza Sissanis împotriva României) şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie (Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010).10. Totodată, consideră că textul art. 28 din Legea nr. 295/2004, referitor la „nulitate”, trebuie reconsiderat, respectiv „sancţiunea juridică care trebuie folosită ar fi cea de revocare şi nu de nulitate”, sens în care arată anumite asemănări şi deosebiri între cele două instituţii.11. Tribunalul Bihor – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal arată că, în speţă, s-a invocat neconstituţionalitatea prevederilor art. 28 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor în raport cu dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar faţă de această motivare, devine aplicabil art. 20 din Constituţie. În acest context, instanţa apreciază că prevederile criticate nu sunt în contradicţie cu exigenţele impuse de prevederile constituţionale, deoarece sancţiunea „anulării” dreptului de deţinere a armelor în situaţiile prevăzute expres de acest text de lege nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenţie ca urmare a lipsei de claritate şi previzibilitate a normei; arată că aspectele invocate de reclamant se circumscriu unor motive de nelegalitate a textului de lege şi nu unor motive de neconstituţionalitate.12. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.13. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece autorii acesteia nu formulează veritabile critici, nefiind evidenţiat caracterul contradictoriu al textelor legale în raport de o normă constituţională, ci reclamă insuficienţa textului legal.14. Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 1.481D/2015, consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale şi nu încalcă principiul liberului acces la justiţie, respectiv dreptul părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil. În plus, arată că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor, măsura suspendării sau, după caz, anulării permisului de armă este supusă controlului judecătoresc, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Mai mult, măsura suspendării sau, după caz, anulării permisului de armă este o măsură administrativă care are un caracter preventiv, pe deplin justificată în contextul reglementat de legea criticată. Totodată, precizează că Legea nr. 295/2004 a fost adoptată ca urmare a armonizării legislaţiei interne cu cea a Uniunii Europene în domeniul armelor, în vederea integrării în Uniunea Europeană, respectiv transpunerea Directivei Consiliului 91/477/CEE din 18 iunie 1991 privind controlul achiziţionării şi deţinerii de arme, ţinându-se cont şi de alte prevederi cu privire la controlul achiziţionării şi deţinerii armelor de foc de către particulari, a traficului ilegal de arme de foc, piese şi componente ale acestora, precum şi de muniţii. În ceea ce priveşte afirmaţia autorului excepţiei de neconstituţionalitate că textul de lege criticat este lipsit de predictibilitate şi claritate juridică, menţionează că aceasta nu poate fi reţinută, întrucât Legea nr. 295/2004 conţine secţiunea denumită „Regimul dreptului de deţinere a armelor letale”, care stabileşte, în mod concret, condiţiile exercitării dreptului de deţinere a armelor, autorizarea folosirii armelor care fac obiectul dreptului de deţinere, precum şi efectele aplicării măsurii de suspendare sau anulare a permisului de armă.15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 10 iunie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:– Art. 28: "Anularea şi suspendarea dreptului de deţinere a armelor(1) Dreptul de deţinere a armelor se anulează dacă titularul se află în una dintre următoarele situaţii: … a) nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. c), e) şi f); … b) nu se prezintă până la împlinirea termenului prevăzut la art. 25 alin. (1) pentru prelungirea valabilităţii permisului de armă; … c) a decedat sau a fost declarat dispărut prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă; … d) a săvârşit într-o perioadă de 2 ani două contravenţii prevăzute de prezenta lege sau o contravenţie pentru care legea prevede sancţiunea contravenţională complementară a anulării dreptului de deţinere ori, după caz, de port şi folosire a armelor; … e) a folosit armele deţinute fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 27 alin. (1), (2) şi (4); … f) a pierdut, din motive imputabile lui, calitatea prevăzută la art. 13 alin. (2)-(4) sau nu mai are calitatea prevăzută la art. 13 alin. (5), care a condiţionat acordarea dreptului de deţinere a armelor; … g) a pierdut armele sau acestea i-au fost sustrase în împrejurări imputabile acestuia; … h) se constată că, la data acordării permisului de armă, nu îndeplinea condiţiile prevăzute de lege pentru deţinerea armelor; … i) se constată că dreptul de deţinere a armelor s-a acordat pe baza unor documente sau informaţii false. … j) refuză să se supună examenului psihologic şi/sau examenului medical în termen de 30 de zile de la data solicitării exprese a structurilor de poliţie competente şi/sau recomandării de reexaminare. … (2) Dreptul de deţinere a armelor se suspendă în următoarele situaţii: … a) titularul dreptului nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 14 alin. (1) lit. d); … b) titularului i s-a anulat calitatea prevăzută la art. 13 alin. (3) sau (4), care a condiţionat acordarea dreptului de deţinere, dar acesta a recurs la căile de atac prevăzute de lege pentru redobândirea acestei calităţi şi în cauză nu există o soluţie definitivă şi irevocabilă; … c) titularul a săvârşit o contravenţie pentru care legea prevede sancţiunea contravenţională complementară a suspendării dreptului de deţinere a armelor. … d) există indicii comportamentale temeinice, care reclamă o examinare urgentă psihologică şi/sau medicală, în vederea verificării aptitudinii persoanei şi menţinerii autorizării pentru a deţine arme şi muniţii letale. … (3) În cazul în care persoana se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) sau (2), organul de poliţie competent retrage permisul de armă, iar titularul este obligat să facă dovada faptului că a depus armele la un armurier autorizat, cu excepţia situaţiei în care armele se ridică de către organele de poliţie." … 18. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Deşi autorii excepţiei de neconstituţionalitate nu fac referire expresă şi la prevederi constituţionale, Curtea reţine că dispoziţiile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale pot fi invocate ca temei pentru susţinerea neconstituţionalităţii unor prevederi de rang infraconstituţional prin prisma art. 20 din Constituţie. Totodată, având în vedere motivarea autorilor excepţiei de neconstituţionalitate cuprinsă în notele scrise, precum şi Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea reţine ca temei constituţional şi prevederile art. 1 alin. (5) cu privire la calitatea legii din Constituţie.19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorii acesteia invocă neconstituţionalitatea prevederilor art. 28 cu privire la anularea şi suspendarea dreptului de deţinere a armelor din Legea nr. 295/2004 din perspectiva lipsei de precizie şi de previzibilitate, determinată de o pretinsă necorelare a soluţiei legislative cuprinsă în aceste norme cu instituţiile juridice referitoare la nulitatea actelor juridice astfel cum acestea sunt reglementate în dreptul comun, context în care apreciază că prevederile criticate ar trebui reconsiderate în sensul înlocuirii sancţiunii nulităţii cu cea de revocare.20. Faţă de aceste susţineri ale autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine, pe de o parte, că prin criticile de neconstituţionalitate formulate se tinde la modificarea prevederilor art. 28 – Anularea şi suspendarea dreptului de deţinere a armelor – din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, soluţia legislativă existentă nemulţumindu-l. Or, aceste norme legale au fost edictate în lumina dispoziţiilor constituţionale ale art. 61 alin. (1) care statuează rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării. Astfel, în ceea ce priveşte completarea sau modificarea dispoziţiilor de lege, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.”.21. Pe de altă parte, cu privire la susţinerea referitoare la necorelarea prevederilor criticate cu instituţiile juridice de drept administrativ şi civil referitoare la nulitatea actelor juridice, Curea constată că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins violate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Procedându-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 463 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 21 iunie 2011).22. În acest context, Curtea reţine că Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor a fost adoptată ca urmare a armonizării legislaţiei interne cu cea a Uniunii Europene în domeniul armelor, în vederea integrării în Uniunea Europeană, respectiv transpunerea Directivei Consiliului 91/477/CEE din 18 iunie 1991 privind controlul achiziţionării şi deţinerii de arme, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 256 din 13 septembrie 1991. Potrivit art. 3 din Directiva 91/477/CEE, „statele membre pot adopta, în cadrul propriilor legislaţii, măsuri mai stricte decât cele prevăzute de prezenta directivă (…)”. De asemenea, astfel cum reiese din expunerea de motive a proiectului de lege, la adoptarea acestuia s-a ţinut cont de prevederile Convenţiei europene cu privire la controlul achiziţionării şi deţinerii armelor de foc de către particulari, adoptată la Strasbourg la 28 iunie 1978, ratificată prin Legea nr. 116/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 8 iulie 1997, şi de prevederile Protocolului împotriva fabricării şi traficului ilegal de arme de foc, piese şi componente ale acestora, precum şi de muniţii, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, adoptată la New York la 15 noiembrie 2000, la care România a aderat prin Legea nr. 9/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 2 martie 2004 (a se vedea Decizia nr. 421 din 15 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 20 noiembrie 2013).23. Faţă de criticile formulate de autorii prezentei excepţii de neconstituţionalitate cu privire la pretinsa lipsă de precizie şi de previzibilitate a normelor legale ce formează obiectul controlului de constituţionalitate, Curtea constată că, din economia prevederilor Legii nr. 295/2004, în ansamblu, reiese că acestea stabilesc aspecte referitoare la categoriile de arme şi muniţii, precum şi condiţiile în care deţinerea, portul, folosirea şi operaţiunile cu aceste arme şi muniţii sunt permise pe teritoriul României, fiind precizate în mod concret condiţiile exercitării dreptului de deţinere a armelor, autorizarea folosirii armelor care fac obiectul dreptului de deţinere, efectele aplicării măsurilor de suspendare sau anulare a permisului de armă, precum şi căile de atac ce pot fi utilizate împotriva acestor măsuri. Mai mult, în mod concret, dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 295/2004 prevăd în mod detaliat situaţiile în care se anulează şi se suspendă dreptul de deţinere a armelor, precum şi cazurile în care se retrage permisul de armă. Ca atare, nu se poate reţine susţinerea autorilor excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la lipsa clarităţii şi previzibilităţii prevederilor art. 28 din Legea nr. 295/2004, excepţia de neconstituţionalitate urmând a fi respinsă ca neîntemeiată.24. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece, în ceea ce priveşte aplicarea măsurii de suspendare sau anulare a permisului de armă, potrivit art. 29 din Legea nr. 295/2004 constatarea situaţiilor prevăzute la art. 28 se face de către organele de poliţie competente, care iau măsura suspendării sau, după caz, anulării permisului de armă. Aceste măsuri se comunică, în scris, titularului dreptului de deţinere sau, după caz, rudelor ori persoanelor care locuiau împreună cu acesta, în situaţia prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. c), măsuri care sunt supuse controlului judecătoresc, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, iar în cadrul soluţionării cauzei, persoanele care se află sub incidenţa prevederilor criticate au posibilitatea de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil.25. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marcel-Adrian Ile şi Adrian Nicolae Drimbe în Dosarele nr. 371/111/2015 şi nr. 372/111/2015 ale Tribunalului Bihor – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bihor – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 17 martie 2016.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește