DECIZIE nr. 147 din 7 octombrie 1999

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 13/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 605 din 10 decembrie 1999
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LADECIZIE 49 10/03/1998
ActulREFERIRE LALEGE 15 02/04/1996 ART. 13
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 23
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 24
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 6
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 125
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 295 01/11/2001

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. 1-3 din Legea nr. 15/1996 privind statutul şi regimul refugiatilor în România



Ioan Muraru – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorPaula C. Pantea – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. 1-3 din Legea nr. 15/1996 privind statutul şi regimul refugiatilor în România, excepţie ridicată de Micheal Aboud Hana în Dosarul nr. 11.918/1998 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei. În sustinere acesta arata ca dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 15/1996 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 49 din 10 martie 1998 Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii. Nici un motiv invocat în cauza de faţa nu justifica modificarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 29 ianuarie 1999 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, pronunţată în Dosarul nr. 11.918/1998 al acelei instanţe, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. 1-3 din Legea nr. 15/1996 privind statutul şi regimul refugiatilor în România, excepţie ridicată de Micheal Aboud Hana.În motivarea excepţiei se susţine ca acest text este contrar art. 16 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece:– străinii şi apatrizii nu sunt egali în faţa legii cu cetăţenii români, întrucât ei nu beneficiază de procedura rezervată acestora din urma în ceea ce priveşte contestarea unei măsuri administrative;– procedura de urgenta a judecaţii nu satisface dreptul petitionarului de a fi judecat într-un termen rezonabil şi de a dispune de timpul şi de înlesnirile necesare în vederea apărării sale.Exprimandu-şi opinia, instanţa considera că nu se poate retine caracterul discriminatoriu al dispoziţiilor legale invocate, întrucât acestea nu disting între diferitele categorii de titulari ai cererilor pentru acordarea statutului de refugiat.În temeiul art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepţia este neîntemeiată, precizând ca, prin Decizia nr. 49 din 10 martie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 23 aprilie 1998, Curtea Constituţională s-a pronunţat în acelaşi sens asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 15/1996.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională este competenţa să soluţioneze excepţia cu care a fost legal sesizată.Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în cadrul unui proces având ca obiect contestaţia împotriva hotărârii comisiei însărcinate cu analizarea motivelor pentru acordarea statutului de refugiat în România, prin care a fost respinsă cererea autorului excepţiei pentru acordarea statutului de refugiat.Excepţia are ca obiect dispoziţiile art. 13 alin. 1-3 din Legea nr. 15/1996, cu următorul cuprins:"Art. 13. – Hotărârea comisiei poate fi atacată cu contestaţie de către titularul cererii pentru acordarea statutului de refugiat, în termen de 10 zile de la comunicare.Contestaţia se judeca în procedura de urgenta de către judecătoria în raza căreia îşi are sediul comisia sau de către judecătoria în a carei raza teritorială îşi are reşedinţa contestatarul. Contestaţia se judeca în complet de doi judecători, cu participarea obligatorie a procurorului.Împotriva sentinţei judecătoriei contestatarul sau procurorul poate declara recurs în termen de 5 zile de la pronunţare – pentru cei prezenţi la judecata – sau de la comunicare – pentru cei lipsa. Hotărârea pronunţată în recurs este definitivă şi irevocabilă."Cu privire la excepţia ridicată, Curtea constata ca dispoziţiile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. În acest sens este Decizia nr. 49 din 1 martie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 23 aprilie 1998, prin care a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 15/1996.În considerentele acestei decizii Curtea a reţinut ca "dispoziţiile legale atacate nu au caracter discriminatoriu, întrucât nu disting între diferitele categorii de titulari ai cererilor pentru acordarea statutului de refugiat. Procedura pentru acordarea acestui statut reprezintă o situaţie juridică specifică, ce nu se poate confunda cu procedura legală pentru soluţionarea altor categorii de cereri, iar legiuitorul, în temeiul art. 125 alin. (3) din Constituţie, poate institui, în considerarea acestei situaţii, o procedură aparte". Pe de altă parte, în decizia menţionată se arata: "nu se poate considera ca dreptul la apărare al petitionarului ar fi lezat, astfel încât nu sunt incalcate nici dispoziţiile art. 6 alin. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale".Aceste considerente îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţa, neintervenind elemente noi care să justifice reconsiderarea soluţiei.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. 1-3 din Legea nr. 15/1996 privind statutul şi regimul refugiatilor în România, excepţie ridicată de Micheal Aboud Hana în Dosarul nr. 11.918/1998 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 octombrie 1999.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. Ioan MuraruMagistrat-asistent,Maria Bratu–––-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x