referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei Guvernului nr. 18 din 21 ianuarie 1994
Notă …
*) Definitivă prin nerecurare.Victor Zlatescu – preşedinteLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistentCompletul de judecată, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata următoarele:Tribunalul Iaşi, prin Închirierea din 9 decembrie 1996, pronunţată în Dosarul nr. 1.713/1996, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei Guvernului nr. 18 din 21 ianuarie 1996, ridicată de Societatea Comercială "Faliment" – S.R.L. Iaşi.În motivarea excepţiei se arata ca Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 nu a fost înaintată spre aprobare Parlamentului în termenul prevăzut de art. 2 din Legea nr. 4/1994, ceea ce determina ineficienta juridică a acesteia.Exprimandu-şi opinia potrivit art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Tribunalul Iaşi apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate invocată este vadit nefondata întrucât: se face confuzie între sancţiunea încetării efectelor ordonanţei datorată pretinsei nerespectari a procedurii de aprobare prevăzute de Legea nr. 4/1994 şi neconstituţionalitatea acestui act normativ care presupune contradictia dintre dispoziţiile sale şi Constituţie; indiferent de respectarea prevederilor Legii nr. 4/1994, Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 a căpătat putere de lege pentru faptele săvârşite, cum este cazul în speta, ulterior Legii nr. 12/1995 prin care ordonanţa a fost aprobată.În scopul soluţionării, în temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a solicitat puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.Senatul, prin Comisia juridică, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari, apreciază ca excepţia este vadit neîntemeiată.Camera Deputaţilor a comunicată ca Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 a fost emisă la data de 21 ianuarie 1994 şi a fost înaintată Parlamentului la data de 29 ianuarie 1994 (Camera Deputaţilor) şi la data de 30 ianuarie 1994 (Senalul României); Parlamentul şi-a reluat lucrările în prima sesiune ordinară la data de 1 februarie 1994; Ordonanţa Guvernului a fost discutata şi aprobată prin Legea nr. 12 din 3 februarie 1995.Guvernul, în punctul sau de vedere, considera excepţia neîntemeiată, deoarece Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 a fost emisă în baza şi în limitele prevăzute în Legea de abilitare nr. 4/1994 şi a fost aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 12/1995.CURTEA, având în vedere încheierea de sesizare, punctele de vedere ale celor două Camere ale Parlamentului şi al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 18/1994, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea este competenţa să soluţioneze excepţia de necostitutionalitate cu care a fost legal sesizată.Prin excepţia invocată de Societatea Comercială "Faliment" – S.R.L. Iaşi se susţine ca Ordonanţa Guvernului nr. 18 din 21 ianuarie 1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agenţilor economici este neconstitutionala, deoarece nu a fost înaintată Parlamentului spre aprobare, în temeiul prevăzut de art. 2 din Legea nr. 4/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi autorizarea contractării şi garantarii unor credite externe. Se apreciază ca aceasta omisiune lipseşte de eficienta juridică ordonanţa menţionată.Excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă ca vadit nefondata. +
Articolul 1 din Legea nr. 4 din 13 ianuarie 1994, prin care Guvernul este abilitat sa emita ordonanţe, prevede că acestea urmează să fie adoptate "de la data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la reluarea lucrărilor Parlamentului în prima sesiune ordinară a anului 1994", iar art. 2 din aceeaşi lege stabileşte ca ordonanţele să fie înaintate Parlamentului spre aprobare, până la reluarea lucrărilor acestuia în prima sesiune ordinară a anului 1994. +
Articolul 114 din Constituţie, referitor la delegarea legislativă, prevede la alin. (3): "Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei".Asa cum rezultă din datele comunicate de Camera Deputaţilor, Parlamentul şi-a reluat lucrările în prima sesiune ordinară la data de 1 februarie 1994, iar Ordonanţa Guvernului nr. 18, emisă la data de 21 ianuarie 1994, a fost înaintată spre aprobare Camerei Deputaţilor la data de 29 ianuarie 1994 şi Senatului la data de 30 ianuarie 1994. Prin Legea nr. 12 din 3 februarie 1995 a fost aprobată Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994, emisă în baza Legii nr. 4/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi autorizarea contractării şi garantarii unor credite externe. Legea nr. 12/1995 a fost adoptată de Senat şi de Camera Deputaţilor în şedinţele din 28 decembrie 1994 şi, respectiv, 29 decembrie 1994 şi a fost promulgată prin Decretul nr. 13 din 2 februarie 1995.Din cele arătate rezultă ca, în ceea ce priveşte procedura şi termenele de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 18/1994, au fost respectate întru totul dispoziţiile Legii nr. 4/1994.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 alin. (2) şi al art. 25 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei Guvernului nr. 18 din 21 ianuarie 1994, invocată de Societatea Comercială „Faliment” – S.R.L. Iaşi în Dosarul Tribunalului Iaşi nr. 1.713/1996.Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.Pronunţată în şedinţa din 29 mai 1997.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. Victor Dan Zlatescu Magistrat-asistent,Gabriela Dragomirescu––––
