DECIZIE nr. 146 din 10 aprilie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni



Costica Bulai – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni, excepţie ridicată de Iulian Oprea în Dosarul nr. 2.019/2002 al Judecătoriei Fetesti.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 56C/2003, nr. 60C/2003, nr. 74C/2003, nr. 118C/2003 şi nr. 129C/2003, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Zoran Coicici în Dosarul nr. 4.668/2002 al Judecătoriei Resita, de Constantin Gavrila în Dosarul nr. 1.773/2002 al Tribunalului Galaţi – Secţia penală, de Vasile Oltean în Dosarul nr. 202/2003 al Judecătoriei Braşov, de Viorel Decuseara în Dosarul nr. 2.621/P/2002 al Tribunalului Galaţi – Secţia penală şi de Petru Bunea în Dosarul nr. 303/2003 al Judecătoriei Medias.La apelul nominal în dosarele nr. 56C/2003, nr. 60C/2003, nr. 74C/2003, nr. 118C/2003 şi nr. 129C/2003 se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent informează completul de judecată ca în Dosarul nr. 118C/2003 partea Maria Mancas a depus o cerere de judecare în lipsa, iar partea Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca a depus o cerere prin care se solicita amânarea judecării cauzei pentru lipsa de procedura.Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arata ca procedura de citare cu partea Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca a fost legal îndeplinită şi apreciază că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru amânarea judecării cauzei.Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare a judecării cauzei.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, având în vedere conţinutul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate. Reprezentantul Ministerului Public considera ca sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexare.Curtea, în temeiul prevederilor art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicată, şi al art. 164 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 56C/2003, nr. 60C/2003, nr. 74C/2003, nr. 118C/2003 şi nr. 129C/2003 la Dosarul nr. 46C/2003, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, se da cuvântul, pe fond, reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca devenită inadmisibila.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin încheierile din 28 ianuarie 2003, 21 noiembrie 2002, 4 noiembrie 2002, 30 ianuarie 2003, 21 februarie 2003 şi 3 martie 2003, pronunţate în dosarele nr. 2.019/2002 al Judecătoriei Fetesti, nr. 4.668/2002 al Judecătoriei Resita, nr. 1.773/2002 al Tribunalului Galaţi – Secţia penală, nr. 202/2003 al Judecătoriei Braşov, nr. 2.621/P/2002 al Tribunalului Galaţi – Secţia penală şi nr. 303/2003 al Judecătoriei Medias, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni, excepţie ridicată de Iulian Oprea, Zoran Coicici, Constantin Gavrila, Vasile Oltean, Viorel Decuseara şi Petru Bunea în cadrul unor cauze penale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia considera ca dispoziţia legală criticata contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, precum şi celor ale art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Se arata ca în situaţia existenţei a doi infractori care au comis aceeaşi infracţiune înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 543/2002, cel condamnat definitiv, datorită rapiditatii desfăşurării procesului penal în privinta sa, are un avantaj nejustificat faţă de cel care nu a fost condamnat definitiv, din motive neimputabile lui. Se susţine ca unei persoane i se poate agrava situaţia în propria cale de atac, incalcandu-se principiul non reformatio în pejus, deoarece promovarea apelului ori recursului de către persoana respectiva sau de către procuror în favoarea acesteia şi nesoluţionarea caii de atac promovate până la intrarea în vigoare a legii de graţiere duc la pierderea beneficiului acordat de lege.Exprimandu-şi opinia, instanţele de judecată au apreciat, în esenta, ca textul criticat încalcă dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece între o persoană care, din cauze neimputabile ei, nu fusese judecata definitiv până la data intrării în vigoare a legii şi o altă persoană care a săvârşit aceeaşi infracţiune, în acelaşi moment, dar care, datorită celeritatii judecării cauzei sale, a fost judecata definitiv până la data intrării în vigoare a legii se creează o inegalitate de tratament. Se apreciază ca textul contestat contravine tehnicii legislative în domeniu, respectiv Legii nr. 137/1997 privind graţierea unor pedepse şi Legii nr. 546/2002 privind graţierea şi procedura acordării graţierii.Judecătoria Resita considera ca excepţia este neîntemeiată deoarece textul criticat nu vine în contradictie cu art. 16 alin. (1) din Constituţie. Se arata ca legea de graţiere este impersonala, acordarea beneficiului clementei numai pentru cei condamnaţi prin hotărâri definitive la data intrării în vigoare a legii "are o motivare rezonabila, constând în aceea ca s-ar afecta buna desfăşurare a procesului penal în situaţia în care s-ar cunoaşte incidenţa acestui beneficiu în cauzele în curs de soluţionare, sau incidenţa beneficiului ar fi condiţionată de aplicarea unei anumite pedepse. Prin urmare, la situaţii diferite, tratamentul juridic nu poate fi decât diferit, în condiţiile în care exista o motivare rezonabila".Tribunalul Galaţi – Secţia penală apreciază ca excepţia este neîntemeiată deoarece graţierea nu constituie un drept al persoanei şi nici o obligaţie a puterii legiuitoare intemeiata pe art. 72 alin. (3) lit. g) din Constituţie. Statul este acela care poate obliga inculpatul la executarea pedepsei ori poate acorda graţierea, fără a avea o obligaţie constituţională ori legală în acest sens. "Chiar dacă la baza adoptării legii de graţiere stau considerente de natura politica, socială sau penală – nimeni în afară Parlamentului nu are dreptul de a impune acordarea unei gratieri colective sau condiţiile de acordare ale acesteia." Se apreciază ca admiterea excepţiei, în lipsa posibilităţii legale de a interveni pozitiv asupra textului, face ca legea sa devină inaplicabila, deoarece va lipsi precizarea condiţiei de timp de la care se va aplica actul de clementa, Parlamentul fiind singura autoritate care va putea rezolva eventuala inechitate. Se concluzioneaza ca textul criticat nu încalcă art. 16 alin. (1) ori alte texte din Constituţie.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile art. 8 din Legea nr. 543/2002 nu creează privilegii sau discriminări, neincalcandu-se nici unul dintre criteriile egalităţii în drepturi, enumerate în art. 4 alin. (2) din Constituţie. De asemenea, se arata ca interpretarea data de autorii excepţiei principiului egalităţii în faţa legii, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, este în vădită contradictie cu jurisprudenta Curţii Constituţionale în aceasta materie. În acest sens se citeaza Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, în care s-a statuat ca „Principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude ci, dimpotriva, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite”. Se mai apreciază ca graţierea colectivă constituie un act de clementa al Parlamentului, condiţiile de acordare şi de aplicare a acesteia fiind stabilite prin lege organică în temeiul art. 72 alin. (3) lit. g) din Constituţie. Destinatarii legii prin care se acordă graţierea colectivă au vocaţia de a beneficia de prevederile sale numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute în conţinutul acesteia, iar condiţia continuta de art. 8 din Legea nr. 543/2002 nu încalcă principiul egalităţii în faţa legii.Avocatul Poporului apreciază ca dispoziţia legală criticata este neconstitutionala. Se arata ca Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni este atât un act de voinţa politica, cat şi un act de clementa ce aparţine Parlamentului. Criteriile pe baza cărora se acordă graţierea colectivă se stabilesc în exclusivitate de legiuitor care are obligaţia de a respecta principiile Constituţiei. Conţinutul art. 8 din lege încalcă însă atât principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, consfintit de art. 16 alin. (1) din Constituţie, cat şi principiul aplicării legii penale mai favorabile, reflectat la rândul sau de art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală. De asemenea, se susţine ca „legea mai favorabilă se exprima printr-un tratament mai bland, inclusiv prin acte de clementa ale statului”. Textul de lege supus controlului de constituţionalitate lipseşte de tratamentul juridic menţionat persoanele care nu au fost condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă. Se considera ca art. 8 „ar putea fi constituţional numai dacă se referea la data săvârşirii faptei şi nu la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti”.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţia legală criticata, raportată la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 4 octombrie 2002, dispoziţii care au următorul cuprins: „Dispoziţiile prezentei legi privesc pedepsele, măsurile şi sancţiunile aplicate prin hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate până la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.”Aceste dispoziţii sunt considerate de autorii excepţiei ca fiind neconstituţionale în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) Constituţie, privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, precum şi cu cele ale art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la interzicerea discriminarii.În legătură cu acest text de lege, ulterior sesizării cu excepţia de neconstituţionalitate ce formează obiectul prezentului dosar, Curtea Constituţională s-a pronunţat în alte cauze prin Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, şi Decizia nr. 89 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 27 martie 2003. Prin aceste decizii Curtea a statuat ca prevederile art. 8 din Legea nr. 543/2002 sunt neconstituţionale, întrucât „limitează aplicarea legii la pedepse, măsuri şi sancţiuni stabilite prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive până la data intrării în vigoare a legii, excluzând pedepsele, măsurile şi sancţiunile aplicate ulterior pentru fapte săvârşite până la această dată”. În consecinţa, în speta ce face obiectul prezentei decizii, având în vedere prevederile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile legale a căror constituţionalitate a fost stabilită potrivit art. 145 alin. (1) din Constituţie sau prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”, rezultă ca, în temeiul alin. (6) din acelaşi articol, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 a devenit inadmisibila.De altfel, ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziilor menţionate a fost adoptată Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2003, modificare care are următorul conţinut: „Art. 8. – Dispoziţiile prezentei legi privesc pedepsele, măsurile şi sancţiunile aplicate pentru fapte săvârşite până la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.” Ca urmare a modificării textului, criticile de neconstituţionalitate au rămas fără obiect.Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (3) şi al art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002, excepţie ridicată de Iulian Oprea în Dosarul nr. 2.019/2002 al Judecătoriei Fetesti, de Zoran Coicici în Dosarul nr. 4.668/2002 al Judecătoriei Resita, de Constantin Gavrila în Dosarul nr. 1.773/2002 al Tribunalului Galaţi – Secţia penală, de Vasile Oltean în Dosarul nr. 202/2003 al Judecătoriei Braşov, de Viorel Decuseara în Dosarul nr. 2.621/P/2002 al Tribunalului Galaţi – Secţia penală şi de Petru Bunea în Dosarul nr. 303/2003 al Judecătoriei Medias.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 aprilie 2003.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. COSTICA BULAIMagistrat-asistent,Florentina Geangu─────────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește