Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 265 din 23 martie 2006
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Acte care fac referire la acest act: | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 728 din Codul civil
Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorIon Tiuca – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 728 din Codul civil, excepţie ridicată de Paraschiva Soos în Dosarul nr. 10.199/2004 al Judecătoriei Targu Mures.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca nefondata.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 21 septembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 10.199/2004, Judecătoria Targu Mures a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 728 din Codul civil, excepţie ridicată de Paraschiva Soos într-un proces civil privind dezbaterea şi partajul unei succesiuni.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenta, ca art. 728 din Codul civil contravine dispoziţiilor art. 15 alin. (1), art. 44 alin. (2) teza întâi şi ale art. 47 alin. (1) din Constituţie, cu motivarea ca, atunci când instanţa de judecată pronunţa o hotărâre de partaj succesoral ar trebui sa ţină seama de starea materială a coproprietarilor şi sa prevadă aceasta situaţie.Judecătoria Targu Mures considera ca excepţia este neîntemeiată, arătând ca prevederile art. 728 consacra dreptul oricărei persoane de a pune capăt stării de indiviziune prin imparteala judiciară.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază ca excepţia este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat conţine suficiente mijloace de asigurare a respectării normelor constituţionale.Avocatul Poporului considera prevederile legale criticate ca fiind constituţionale, precizând ca în realitate autorul excepţiei solicita modificarea şi completarea acestora.Aceasta solicitare însă excede competentei Curţii Constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională constata ca a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Excepţia are ca obiect prevederile art. 728 din Codul civil, care au următoarea redactare: "Nimeni nu poate fi obligat sa rămână în indiviziune. Un coerede poate oricând cere imparteala succesiunii, chiar când ar exista convenţii sau prohibiţii contrarii.Se poate face învoire pentru suspendarea diviziunii pe termen de cinci ani. După trecerea acestui timp, învoirea se poate reînnoi."Textele constituţionale considerate a fi incalcate sunt cele ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale, ale art. 44 alin. (2) teza întâi referitor la garantarea şi ocrotirea în mod egal de lege a proprietăţii private şi ale art. 47 alin. (1) privind obligaţia statului de asigurare a unui nivel de trai decent.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată pentru considerentele ce urmează.Este de principiu ca proprietatea, în majoritatea cazurilor, este pura şi simpla. Sunt situaţii însă când proprietatea este afectată de modalităţi şi prezintă forme speciale. O astfel de modalitate a proprietăţii o reprezintă proprietatea indiviză.Aceasta situaţie însă, uneori, nu este avantajoasă pentru proprietari şi nici favorabilă pentru exploatarea economică a bunurilor, din cauza dificultatii de a se exercită toate atributele dreptului de proprietate. De aceea, pentru asigurarea unei bune circulatii a bunurilor şi în interesul coproprietarilor, legea prevede că indiviziunea să poată lua sfârşit oricând şi în mod liber. În consecinţa, art. 728 din Codul civil dispune ca "Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune". Deşi art. 728 se referă, în principiu, la partajul succesoral, el conţine o regulă ce se aplică la toate indiviziunile, oricare ar fi izvorul lor, astfel ca orice proprietar poate cere ieşirea din indiviziune prin partaj, fără ca ceilalţi coproprietari să se poată opune, cu o singura excepţie, anume cea prevăzută de alineatul 2, şi anume posibilitatea coproprietarilor de a conveni sa rămână în indiviziune pe termen de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii acestei convenţii la expirarea termenului.Asadar Curtea retine ca textul art. 728 din Codul civil conţine suficiente mijloace de asigurare a respectării normelor constituţionale privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii private, reprezentând totodată o aplicare a principiului potrivit căruia "Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea".De altfel, analizând criticile de neconstituţionalitate şi argumentele aduse în susţinerea acestora, Curtea observa ca pretinsa neconstituţionalitate a textului de lege criticat este dedusă din nemultumirea autorului excepţiei, deoarece atunci când instanţa de judecată pronunţa o hotărâre de partaj succesoral, ar trebui sa ţină seama de starea materială a coproprietarilor. În acest sens, Curtea constata ca modalitatea efectivă prin care se realizează partajul succesoral este prevăzută de art. 673^9 din Codul de procedură civilă, ce reglementează criteriile de care trebuie să ţină seama instanţa la formarea şi atribuirea loturilor.Şi, în fine, referitor la critica privind încălcarea prevederilor art. 47 alin. (1), potrivit căruia "Statul este obligat sa ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natura să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent", Curtea constata ca acest text nu este incident în cauza.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 728 din Codul civil, excepţie ridicată de Paraschiva Soos în Dosarul nr. 10.199/2004 al Judecătoriei Targu Mures.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 februarie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Maria Bratu–––-