DECIZIE nr. 142 din 8 aprilie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 79/2003



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorLucian Stangu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorIoana Marilena Chiva – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Coremi” – S.A. din Craiova în Dosarul nr. 1.014/CA/2002 al Tribunalului Dolj – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei. Arata ca dispoziţiile criticate din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 au fost preluate de Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002, iar acestea nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autoarea excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 7 noiembrie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 1.014/CA/2002, Tribunalul Dolj – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 şi următoarele, precum şi ale art. 13-15 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 108/1996, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Coremi” – S.A. din Craiova într-o cauza administrativă având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unui proces-verbal emis de parata Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Dolj.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 53 referitoare la aşezarea justa a sarcinilor fiscale, prin faptul că nu prevăd limitări ale nivelului majorărilor de întârziere, "cu atât mai mult cu cat acelaşi act normativ prevede că mai întâi se executa majorările şi penalităţile", situaţie care pune debitorul în imposibilitatea de a executa aceasta obligaţie.Tribunalul Dolj – Secţia comercială şi de contencios administrativ opineaza ca excepţia este neîntemeiată întrucât, potrivit art. 53 din Constituţie, cetăţenii au obligaţia de a contribui prin impozite şi taxe la cheltuielile publice, iar dispoziţiile criticate nu încalcă sistemul legal de impuneri care asigura aşezarea justa a sarcinilor fiscale.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata deoarece, în ceea ce priveşte ordinea plăţii obligaţiilor bugetare, Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002, în art. 22, a preluat reglementarea cuprinsă în art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996, astfel ca, dispoziţiile ce fac obiectul excepţiei fiind menţinute ca soluţii legislative de principiu în noua reglementare din Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002, în cauza rămân valabile considerentele Deciziei nr. 284/2002, prin care Curtea Constituţională a constatat constituţionalitatea textului atacat.Avocatul Poporului considera ca instituirea unor majorări de întârziere pentru achitarea cu întârziere a creanţelor bugetare nu intră în sfera sistemului legal de impunere, ci în cea a răspunderii juridice pentru neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege. Sancţionarea întârzierii la plata obligaţiilor bugetare nu încalcă prevederile constituţionale referitoare la aşezarea justa a sarcinilor fiscale, întrucât majorările de întârziere nu sunt parte componenta a sistemului legal de impunere.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor în vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, republicată, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, asa cum rezultă din încheierea de sesizare şi din susţinerile autoarei excepţiei, îl constituie dispoziţiile art. 8 şi următoarele, precum şi ale art. 13-15 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 108/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, prin Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 30 august 2002 şi aprobată cu modificări prin Legea nr. 79/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 26 martie 2003), care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2003, dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 108/1996, cu modificările şi completările ulterioare, au fost abrogate.Critica de neconstituţionalitate nu priveşte însă întreaga reglementare cuprinsă în textele de lege enumerate, ci numai modul de stabilire a cuantumului majorărilor de întârziere, respectiv al dobânzilor, a căror reglementare este cuprinsă în prezent în art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002, având următorul conţinut:"(1) Nivelul dobânzii se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, corelat cu nivelul dobânzii de referinţa a Băncii Naţionale a României, o dată pe an, în luna decembrie pentru anul următor sau în cursul anului, dacă aceasta se modifica cu peste 5 puncte procentuale.(2) Cota penalitatilor de întârziere se poate modifica anual prin legea bugetului de stat." … În jurisprudenta sa, Curtea Constituţională a statuat ca, atunci când dispoziţia legală criticata a fost modificată sau preluată în noul act normativ, excepţia poate să fie examinata dacă textul legal, în noua sa redactare, păstrează soluţia legislativă iniţială (de exemplu, prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. III din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995). Ca atare, Curtea urmează să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile legale menţionate sunt contrare prevederilor art. 53 din Constituţia României, al căror conţinut este următorul:– Art. 53: "(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justa a sarcinilor fiscale. … (3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afară celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca nivelul dobânzilor se stabileşte, potrivit art. 16 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002, corelat cu nivelul de referinţa al Băncii Naţionale a României, deci pe baza unor determinări financiare obiective şi nu prin liberul arbitru al Executivului, asa cum, fără temei, susţine autorul excepţiei. Asadar, nu se poate retine ca, prin delegarea Guvernului de a stabili nivelul dobânzii pentru neplata la termenul scadent a obligaţiilor bugetare, se creează cadrul de stabilire abuzivă a unor obligaţii exorbitante în sarcina debitorilor.De altfel, prin Legea nr. 79/2003 de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 61/2002, dispoziţiile alin. (2) din textul criticat au fost modificate în sensul că nivelul penalitatilor de întârziere se poate modifica anual prin legea bugetului de stat.Ţinând seama de aceste considerente, Curtea constata ca dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor art. 53 din Constituţie referitoare la sistemul legal de impunere şi aşezarea justa a sarcinilor fiscale, invocate de autorul excepţiei, şi nici unei alte prevederi din Legea fundamentală.În sfârşit, Curtea constata ca prin Decizia nr. 106 din 11 martie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 11 aprilie 2003, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002. Neexistand elemente noi, de natura a reconsidera aceasta jurisprudenta, considerentele deciziei amintite şi soluţia pronunţată rămân valabile şi în prezenta cauza.Faţa de cele mai sus arătate, în temeiul art. 53, al art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 79/2003, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Coremi” – S.A. din Craiova în Dosarul nr. 1.014/CA/2002 al Tribunalului Dolj – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 aprilie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiva––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește