DECIZIE nr. 14 din 10 ianuarie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (5) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorFlorentina Baltă – procurorClaudia Margareta Niţă – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (5) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Sincar Hasan în Dosarul nr. 3.254/2005 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 6 octombrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 3.254/2005, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (5) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Excepţia a fost ridicată de Sincar Hasan în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulate de Autoritatea pentru străini privind solicitarea acesteia de prelungire a duratei de luare în custodie publică a cetăţeanului turc de origine kurdă.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile art. 93 alin. (5) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 357/2003, contravin prevederilor art. 23 alin. (1) din Constituţie, interpretate, în temeiul art. 20 alin. (1) din aceasta, prin raportare la dispoziţiile art. 5 paragraful 1 lit. f) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi la jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin aceea că sunt lipsite de claritate şi precizie, cu consecinţa încălcării principiului proporţionalităţii şi nesocotirea dreptului persoanei la libertate şi la siguranţă.În final, autorul excepţiei solicită "modificarea şi completarea de către Curtea Constituţională a dispoziţiilor legale criticate" (chiar dacă nu neagă competenţa legiuitorului în acest domeniu), precum şi "interpretarea modului de aplicare a legii de către instanţa de judecată", apreciind că, în speţă, aceste dispoziţii nu au fost corect aplicate.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale şi întrunesc exigenţele principiului legalităţii şi al previzibilităţii legii.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.Critica de neconstituţionalitate a art. 93 alin. (5) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 faţă de prevederile art. 23 alin. (1) din Constituţie, raportat la art. 5 paragraful 1 lit. f) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, nu poate fi reţinută, întrucât luarea în custodie publică a străinilor declaraţi indezirabili şi care nu au putut fi returnaţi în ţara de origine reprezintă o măsură legală, administrativă şi temporară, de restrângere justificată a libertăţii de circulaţie a acestora, conformă cu obligaţiile asumate de România prin tratatele şi convenţiile la care este parte, şi nu constituie o măsură de privare de libertate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 93 alin. (5) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut:– Art. 93 alin. (5) şi (6): "(5) Prelungirea duratei de luare în custodie publică a străinilor prevăzuţi la alin. (2) şi (4), care nu au putut fi îndepărtaţi de pe teritoriul României în termen de 30 de zile, se dispune de către curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află locul de cazare, la solicitarea motivată a Autorităţii pentru străini.(6) Perioada maximă de luare în custodie publică a străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura returnării nu poate depăşi 6 luni." … În motivarea excepţiei se invocă încălcarea dispoziţiilor art. 23 alin. (1) din Constituţie, interpretate, potrivit art. 20 alin. (1) din aceasta, în conformitate cu prevederile art. 5 paragraful 1 lit. f) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ambele texte referindu-se la dreptul persoanei la libertate şi la siguranţă.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse controlului Curţii Constituţionale, prin raportare la aceleaşi prevederi constituţionale şi convenţionale pretins a fi încălcate şi în prezenta cauză, şi cu o motivare similară. Astfel, prin Decizia nr. 276 din 26 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 28 iunie 2005, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 93 alin. (5) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România nu contravin prevederilor art. 23 din Constituţie şi nici celor ale art. 5 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Întrucât în cauză nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudenţei amintite, soluţia şi considerentele ce au stat la baza acesteia îşi menţin valabilitatea.În ceea ce priveşte solicitarea expresă a autorului excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la modificarea, completarea şi, respectiv, interpretarea de către Curtea Constituţională a textelor de lege criticate, Curtea observă că, sub acest aspect, excepţia este inadmisibilă, aceste operaţiuni fiind de competenţa exclusivă a legiuitorului, respectiv a instanţei de drept comun.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (5) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Sincar Hasan în Dosarul nr. 3.254/2005 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 ianuarie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia Margareta Niţă–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește